close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Detaliile de la Capitoliu și democrația din SUA

Săptămâna trecută am fost cu toții martorii unor evenimente în SUA pe care nu le credeam posibile în realitatea zilei de astăzi. În plină pandemie, când America se luptă cu un continuu clivaj social, cultural și economic, iar când Președintele-ales trebuie să-și preia rolul la sfârșitul lunii, o armată de susținători ai Președintelui Trump au intrat forțat în lăcașul democratic al țării – în Capitoliu.

Fotografiile le-am văzut cu toții. Oameni furioși, cu steaguri – un simbol al luptei lor – și-au adus frustrarea în centrul democrației, al politicienilor și al camerelor de filmat – ca să poată fi văzută de o lume întreagă.

Mulți au numit evenimentele din 6 ianuarie o lovitură de stat, o insurecție, iar în zilele ce au urmat Președintele Trump a fost numit țapul ispășitor pentru aceste violențe.

Ce a declanșat acest moment de violență?

Marți, pe 5 ianuarie, a avut loc un al doilea tur de alegeri pentru Senat în statul Georgia. La alegerile din noiembrie 2020 nici unul dintre candidați nu a reușit să capete o majoritate din voturi, ceea ce a condus la un al doilea tur de alegeri. Alegerile au fost extrem de semnificative, acestea urmând să dicteze puterea Democraților din punct de vedere legislativ și abilitatea acestora de a implementa agenda politică a viitorului președinte, Joe Biden.

Configurația din Senat era 50-48 pentru Republicani. Cu cele două voturi pentru Senat din statul Georgia (fiecărui stat, indiferent de populația sa, îi este arondat 2 senatori; 50 de state – 100 de senatori) cele două partide ar fi ajuns la 50 de Senatori fiecare. În cazul în care Senatul votează cu partidul (50-50) votul de departajare îi revine Președintelui Senatului – Vice Președintele. În acest caz, Vice-Președintele ales este Kamala Harris, care va da votul decisiv în favoarea Democraților.

SUA

Raphael Warnock și Jon Ossoff – candidații Democrați la Senat pentru statul Georgia, declarați câștigători. (EPA)

 

Așadar, alegerile din Georgia au însemnat o victorie pentru Democrați: au recuperat Casa Albă, Camera Reprezentanților și Senatul pentru prima dată de la victoria lui Barack Obama din 2008. Acest lucru le va da ocazia să legifereze și să implementeze agenda propriului partid și al propriului lor președinte.

După aflarea rezultatelor din Georgia, Donald Trump a refuzat rezultatele alegerilor, a susținut că partidul său a câștigat, invocând fraudă electorală, și l-a sunat pe Brad Raffensperger, oficialul care gestiona procesul de numărare a voturilor din Georgia, pentru a pune presiune să găsească voturi care să ateste victoria Președintelui Republican.

De asemenea, acesta l-a îndemnat pe Vice-Președintele Mike Pence să refuze ratificarea votului în Congres. După încheierea alegerilor, Vice-Președintele are o responsabilitate simbolică de a reciti candidatul câștigător din fiecare stat, de a certifica voturile și de a anunța biletul prezidențial care a ieșit învingător în urma procesului electoral – viitorul Președinte și Vice-Președinte ai Statelor Unite.

democratie

Mike Pence și-a menținuta datoria ceremonială de a anunța Președintele câștigător, in pofida presiunii lui Donald Trump. (NYT)

 

Așadar, după ce am înțeles puțin contextul din spatele acestor violențe, merită să ne întrebăm dacă Președintele Trump este într-adevăr vinovat pentru aceste violențe, și dacă merita repercusiunile care au urmat.

Trump & social media

În urma acestei „invazii” pro-Trump asupra Capitoliului, măsurile luate împotriva Președintelui au fost destul de severe. Conturile Președintelui Trump de pe platformele sociale au fost oprite ori până la ceremonia de învestitură a lui Joe Biden (Facebook) ori pe perioadă nedeterminată (Twitter), iar Democrații au înaintat procedurile de înlăturare a Președintelui („impeachment”) pentru a doua oară în mandatul său – o premieră în istoria Americii.

Înlăturarea Președintelui de pe platformele sociale a fost întâmpinată de controversă și opinii divizate asupra deciziei. Argumentul giganților tech pentru această decizie a fost că un personaj atât de polarizant și controversat care incită la violență și terorism domestic nu ar trebui să-i fie acordat acces la o platformă, o voce și influență.

Votanți la coadă așteptând să-și exercite dreptul la vot la alegerile din Georgia. (Reuters)

 

Pe de altă parte, argumentul care a dominat a fost mai degrabă o critică la adresa platformelor sociale. Acestea nu numai că au devenit centre care emană putere, influență și capital, dar acum acestea devin și mecanisme de cenzură, reducând la tăcere vocile care nu se conformează.

Acest subiect merită o mică dezbatere.

Pentru:

Pentru mulți, violența de la Capitoliu din 6 ianuarie reprezintă o consecință directă a platformelor sociale.

Twitter, Facebook și Youtube au jucat un rol esențial în ascensiunea politică și ideologică a lui Donald Trump. Acesta s-a folosit de platforma oferită de aceste servicii pentru a vorbi bulei lui, de a semăna discordie, diviziune, și chiar violență. Până la această decizie, platforme precum Facebook și Twitter au fost constant criticate că nu au luat măsuri în a limita influența și legitimarea pe care Trump o dobândea prin prezența sa polarizantă din online.

Interzicerea conturilor acestuia probabil nu este soluția, dar o conștientizare a rețelelor că există personaje în spațiul online a căror misiune este să polarizeze, să incite și să provoace ură este necesară.

O verificare mai atentă a acestor conturi, în special în contexte și momente de o sensibilitate și tensiune politică extremă, este obligatorie. Decizia luată de giganții tech pare a fi ușor tardivă. Cum ar veni, răul a fost făcut deja și este târziu să reparăm ce a fost deja stricat – pentru unii în mod iremediabil.

Împotrivă:

Bineînțeles, aici persistă un argument puternic: dreptul constituțional și suprem la libera exprimare a fost estompat, iar un număr limitat de oameni privilegiați,  puternici, bogați și rupți de realitatea vieții cotidiene îl joacă pe Dumnezeu, cenzurându-l pe Președintele în funcție al Statelor Unite.

Politizarea acestei decizii este problematică – mulți lideri democrați au îndemnat pentru interzicerea contului său. De asemenea, dacă această decizie este una legală reprezintă o altă dimensiune importantă a argumentului. Aceste decizii ar trebui să fie luate în concordanță cu structura legală a țării, și nu la îndemnul personal al unor corporații din sectorul privat. De asemenea, dacă America este dependentă de interzicerea unor conturi de social media pentru a-și proteja propria democrație, problema este una mult mai complexă și dificilă de rezolvat.

Donald Trump cu siguranță a jucat un rol important în instigarea acestor violențe asupra Capitoliului. Mesajele sale privind măsluirea alegerilor, frauda electorală, susținerea teoriilor conspiraționiste și inabilitatea de a accepta înfrângerea s-au transpus în comportamentul susținătorilor săi. Pe de altă parte există și un adevăr absolut: fiecare decizie făcută în viață este una asumată și este pe proprie răspundere. De aceste decizii nu este responsabil nimeni altcineva, nici Președintele.

Pentru alte analize True Story Project puteți accesa: “Trump și răscoala de la Washington” și “Libertatea presei liberale în vremuri iliberale”.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și