Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Democrația americană, tot sub asediu

Săptămâna trecută a avut loc aniversarea de un an a evenimentelor din 6 ianuarie 2021, de la Capitoliul american.

În urma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, fostul președinte Donald Trump nu și-a putut asigura un al doilea mandat la Casa Albă. În următoarele luni, până la ceremonia de inaugurare din 20 ianuarie 2021, când Joe Biden a fost investit în calitate de cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump a insistat că alegerile i-au fost furate și că Joe Biden nu este câștigătorul legitim al scrutinului electoral.

În data de 6 ianuarie, susținători ai președintelui Trump au luat cu asalt Capitoliul american, încercând să oprească un vot care certifica validitatea alegerilor democrate care au avut loc în noiembrie 2020. Protestatarii au trecut peste baricade și s-au încăierat cu forțele de ordine, forțând deputații americani să fugă de teamă pentru viața lor.

După acest moment, considerat unul de cotitură în politica americană, este surprinzător cât de puține lucruri s-au schimbat. Statul american era considerat nu numai cea mai mare democrație, dar și câinele de pază al lumii. Asocierilor, parteneriatelor și alianțelor din care făcea parte și America le erau adăugate un strat de seriozitate, reverență și știmă. Ordinea liberală globală era admirată, protejată și promovată de către Statele Unite.

Apoi, venirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat paradigma acestui crez, întorcând cu susul în jos cuvinte mari, care contau în societatea americană până la acel moment, precum valori, libertate, misiune, democrație sau dreptul la libera exprimare, asumându-și parca o înțelegere mai viciată a acestor concepte.

Schimbând regulile jocului, președintele Trump a pus sub semnul întrebării comportamentul liberal, invocând deja cunoscuta critică a corectitudinii politice în detrimentul onestității și a inabilității politicienilor de a-și vedea de interesele propriei țări, nedorind să destabilizeze parteneriate, alianțe și prietenii diplomatice bine împământenite.

Acest discurs, cum bine știm, a funcționat, a fost auzit, înțeles și a răsunat din toți plămânii: clivajul din societatea americană se întâmplase, în timp ce ruptura celor două lumi se adâncea tot mai tare.

La un an de la incidentele de la Capitoliu, care au fost provocate în parte și de fostul președinte, un personaj politic controversat, care a dus la o polarizare așa de profundă a țării, încât starea de frustrare și de resentiment a anumitor cetățeni a dus la acte de violență în buza democrației americane, puține lucruri s-au schimbat.

Iar, speranța că după aceste evenimente îngrijorătoare America se va uni pentru a-și apăra democrația s-a dovedit a fi deșartă. Tacticile de minciună și dezinformare folosite de fostul președinte au pătruns ecosistemul politic american la un asemenea nivel, încât e puțin probabil să ne închipuim un viitor în care republicanii și democrații vor conviețui din nou „pașnic”.

Donald Trump nu mai este președinte, dar apelurile sale la violență și tacticele sale, pe care și propriul său vice-președinte, Mike Pence, le-a descris drept neconstituționale, nu l-au expulzat din scena politică, nici pe departe. Dimpotrivă, Donald Trump în continuare rămâne liderul de-facto al partidului republican și nu este cert, că dacă acesta va candida la alegerile prezidențiale din 2024, nu va câștiga, în special în condițiile în care nu există încă un candidat care să se facă remarcat de partea republicanilor.

asalt capitoliu 6 ianuarie

Sursă foto: New York Times

 

Incidentul de la Capitoliu ar fi putut fi un semnal de alarmă pentru experimentul american și fragilitatea democrației într-una dintre cele mai sigure democrații ale lumii. Însă, acesta pare că va dăinui drept doar un alt eveniment în cărțile de istorie într-o perioadă tot mai polarizantă, mai partizană și mai ideologic. Amintirea evenimentului reprezintă o luptă culturală asupra adevărului și consecințele pe care această provocare le vor avea asupra societății moderne în următorii ani.

Nici evenimentul de comemorare al incidentului din 6 ianuarie nu a ajutat să seteze un ton împăciuitor asupra situației, sau să facă vreun efort de a trece mai departe și a de învăța din aceste greșeli. Din contră, abordarea asupra evenimentelor de comemorare reflectă condiția complexă în care se află sistemul politic american în zilele noastre.

În loc să aibă un moment comun de comemorare a evenimentelor, Președintele Biden, vice-președintele Kamala Harris și deputați democrați au ținut să aibă evenimente în Capitoliu, comemorând, dar în principal criticând fosta administrație și conducerea republicană pentru că i-au permis președintelui Trump să meargă atât de departe cu discursul său nociv, încât s-a ajuns la asemenea violențe.

În cadrul discursului său de pe 6 ianuarie 2022, președintele Biden l-a criticat în mod explicit pe Donald Trump, spunând că fostul președintele și aliații acestuia au „ținut un cuțit la beregata Americii”. Liderii republicani au decis să nu-și facă marcată prezența la aceste evenimente.

biden

Sursă foto: New York Times

 

Președintele Biden și aliații săi democrați descriu evenimentele în relație cu pericolele pe care un asemenea precedent l-ar putea avea asupra ordinii constituționale, descriind violențele drept o insurecție anti-democratică.

De cealaltă parte, fostul președinte Donald Trump și aliații săi  critică comitetul care s-a creat pentru a investiga evenimentele de anul trecut, vrând parcă să rescrie istoria și să aducă în prim-plan argumente, precum alegerile care au fost furate și încercarea de a credibiliza violențele,  spunând că furia oamenilor era justificată. Bineînțeles, afirmația fostului președinte cum că alegerile ar fi fost furate nu este însoțită de niciun fel de exemple sau fapte.

Ce este mai important, și poate cel mai îngrijorător este modul în care Donald Trump a reușit să creioneze discursul din jurul acestor evenimente, narativă care este în continuare cea dominantă și în interiorul partidului republican. Anul trecut, aliați, prieteni, membri, susținători și donatori ai partidului republican erau oripilați de ce se întâmpla. Mulți erau îngrijorați că evenimentul va lasă o pată mult prea mare asupra moștenirii politice a lui Donald Trump și asupra partidului republican pentru a mai fi ștearsă.

Un an mai târziu, criticile s-au oprit, donațiile către partidul republican au reapărut, iar cei din interiorul partidului care îl critică pe fostul președinte sunt tot mai tăcuți și resemnați.

Iar, resemnarea este starea dominantă care, dacă va continua, ar putea să-l facă pe Donald Trump câștigătorul unui al doilea mandat prezidențial în 2024, dacă va candida.

Pentru alte analize True Story Project despre Donald Trump și Statele Unite, puteți accesa: „Detaliile de la Capitoliu și democrația din SUA” și „Conflictul dintre Iran și SUA se intensifică”.

 

Sursă foto: New York Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și