close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Deficitul bugetar: Unealtă de investiții sau începutul recesiunii?

Mădălina Voinea

Dacă ar fi să aruncăm un ochi peste balanțele publice ale statelor UE, observăm un trend apăsător al unor deficite bugetare care se adâncesc. De foarte multe ori îndatorarea este din cauza neglijenței sau a tendințelor populiste a cheltuirii banului public. Deficitul bugetar este însă principalul instrument de dezvoltare pe care statele dezvoltate îl folosesc în sistemul capitalist.

Ce este deficitul bugetar și de ce apare?

Deficitul bugetar este o valoare negativă ce rezultă din balanța bugetului public. Pe scurt, un stat care cheltuie mai mulți bani decât are în depozitele sale. Deși folosită ca o practică voluntară de foarte multe guverne, există o dezbatere acerbă între două școli de gândire ce și-au format opinii foarte solide pe marginea acestui subiect. 

Economiștii pieței libere, libertarienii, acuză puternic această practică deoarece atrage după sine potențiale riscuri majore precum: o rată mare a dobânzilor, creșteri de taxe, creșterea necontrolată a ratei inflației. 

Pe de altă parte, școala Keynesiană încurajează această unealtă având ca fundament justificator faptul că în situații de recesiune, deficitul bugetar reprezintă o unealtă de stabilizare a creșterii economice, dar și de stopare a creșterii ratei șomajului.

Așa cum deja ne-am obișnuit, un singur lucru este cert în ceea ce privește această mare dezbatere publică și anume că adevărul este relativ. Toate aceste potențiale avantaje și dezavantaje depind de foarte multe variabile, precum climatul economic, ratele de schimb valutar, rata dobânzilor, dar mai ales de motivul pentru care un guvern alege să ruleze anul pe deficit.

Sursa: https://www.economicshelp.org/wp-content/uploads/2013/03/budget-deficit-pros-cons.png

Cum compensează statele deficitul bugetar?

Indiferent de rata de eficiență a acestor măsuri, ele scad din flexibilitatea economică și de cele mai multe ori duc piața liberă către un punct de recesiune. Un guvern care deține o datorie publică în creștere va trebui să efectueze tăiere la un moment dat pentru a o putea acoperi. Pe când, emiterea de titluri de stat tinde uneori să reducă investițiile private de dimensiuni mici și medii, deoarece obligațiunile de stat sunt mult mai sigure decât alte tipuri de investiții private.

Cu toate acestea, varianta ideală de compensare a unui deficit public este prosperitatea investițiilor publice. Astfel, dacă deficitul a fost produs de o investiție majoră, aceasta poate ajunge după câțiva ani să acopere singură datoria. De exemplu, construcția unei autostrăzi poate reprezenta o creștere economică majoră datorată de un flux comercial crescut pe această nouă rută de tranzit pentru mărfuri.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/

România

După execuția bugetară efectuată pentru primul semestru, România înregistra un deficit de 4,17% din PIB, cifră care poate părea foarte mare, dat fiind pragul european de 3%. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor Publice a raportat că mai bine de jumătate din acest deficit a fost cauzat de fondurile lansate de guvern pentru revitalizarea mediul privat în pandemie. Totodată, România a înregistrat cea mai mică creștere a deficitului bugetar din întreaga Uniune Europeană pentru această perioadă.

Dacă ne uităm la situația pre-COVID-19, lucrurile nu au fost deloc așa fericite, după ce a fost raportat un deficit bugetar record de 4,6% pentru 2019. Acest deficit este cu atât mai îngrijorător cu cât investițiile au crescut doar cu 0,6 % față de 2018. Aceste cifre înseamnă că acest deficit nu va avea niciun fel de sursă sustenabilă și naturală pentru compensarea sa.

Franța

Mereu a fost în mijlocul controverselor la fiecare final de an, deoarece Franța poartă un deficit bugetar de mai bine de 45 de ani. Anul trecut limita tratatului european a fost depășită, Franța înregistrând un deficit de 3,1%. Majoritatea acestui deficit a fost generat de eforturile financiare ale lui Macron depuse în contextul protestului ”Vestelor Galbene”. Totodată Franța a depus eforturi mari în ultimele decenii pentru multiple investiții în energie alternativă, aspect care cu siguranță va avea o rentabilitate ridicată în viitor..

Danemarca

La finalul anului trecut, Danemarca a reușit să înregistreze cea mai bună diferență bugetară față de 2018, cu excedent care a ajuns la 2,5% din PIB. După ani de austeritate în care guvernarea social-democrată a fost extrem de prudentă, anul trecut a anunțat că este momentul pentru o politică de investiții mult mai dinamică, dar care va veni la pachet și cu o creștere a taxelor pentru a o putea susține.

Astfel, Danemarca se află la polul opus al țărilor dezvoltate, precum Franța sau Spania, deoarece a preferat să aibă o economie cât mai compactă și rigidă în ultimul deceniu, ca acum să aibă drum deschis spre ce ar putea reprezenta o creștere extrem de accelerată, dacă investițiile actuale vor fi făcute eficient.

Care e concluzia?

Este cert că o economie ce rulează un deficit bugetar are un grad de deschidere și flexibilitate mult mai mare, fiind totuși vulnerabilă la fluctuațiile pieței. Pe de altă parte, o economie austeră care face investiții doar din bani proprii este mult mai stabilă. Aceasta vine la pachet cu ani de austeritate și potențial economic irosit din lipsa resurselor.

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și