Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Acum ori niciodată – Deblocarea investițiilor din Marea Neagră

Din 2012, când nava de foraj Deepwater Champion a descoperit gaze naturale la 1.000 de metri sub blocul Neptun din Marea Neagră, românii și investitorii sperau să garanteze securitatea energetică a țării și să obțină un profit imens.

Rezervele estimate de gaze offshore ale României ar putea contesta rolul dominant al Gazprom în Europa Centrală și de Est, pot diversifica aprovizionarea cu gaze și ar putea aduce guvernului României venituri de miliarde de euro.

Gazul din Marea Neagră ar fi putut ajuta România să facă față creșterii actuale a prețurilor la energie observată în Europa. Piețele sunt conectate, dar gazul de la Marea Neagră ar fi atenuat șocul și ne-ar fi dat mai mult loc să ajutăm cetățenii și companiile.

În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Ar putea produce cel puțin dublu dacă investițiile ar fi deblocate prin amendarea legii offshore. Ce se întâmplă dacă nu facem asta?

Din potențialul din prezent de a deveni independenți energetic și de a ne reduce dependența de gazul rusesc, în prezent aflată la valori de 20%, s-ar putea adeveri cel mai rău scenariu. Pe trendul din prezent, România își reduce accelerat independența energetică și ar putea ajunge să importe până la 50% până în 2030.

Totul depinde de viteza și dorința politicienilor noștri de a debloca aceste investiții. Greu de zis, când instituțiile sunt la rândul lor prinse în incompetența clasică unui aparat de stat dominat de clientelism.

Oportunitățile ratate ale României

Gazele offshore din Marea Neagră pot asigura independența energetică națională și pune România pe harta europeană a exportatorilor de gaze naturale.Un studiu realizat de firma de consultanță Deloitte a concluzionat că investițiile în petrol și gaze din Marea Neagră ar putea genera venituri cumulate de 26 de miliarde de dolari pentru stat până în 2040 și ar putea crea 30.000 de locuri de muncă.

Raportul a sugerat că dezvoltarea ar putea duce, de asemenea, la investiții de 9 miliarde de dolari în industrii asociate, cum ar fi transportul și distribuția de gaze și va crea aproximativ 42.000 de locuri de muncă. Desigur, toate aceste oportunități au fost sabotate de legea offshore care a pus pe pauză proiectul Neptun Deep și a făcut Exxon să abandoneze proiectul în România.

Deschiderea interconectorului de gaz natural lichefiat dintre Grecia şi Bulgaria, alături de amendarea legii offshore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră, ar trebui să fie o prioritate pentru securitatea energetică a României și a regiunii, dar suntem blocați în birocrație, lipsă de inițiativă și organizare din 2018.

În 2012, când cele două companii au declarat că au descoperit 42-84 de miliarde de metri cubi de rezerve de gaz la sonda Domino-1 operată de ExxonMobil, la aproximativ 170 km în larg,  entuziasmul pentru acest proiect a fost fantasti.

La fel și  apetitul politicienilor pentru capital politic. Între timp, ExxonMobil și OMV Petrom au înghețat proiectul atât din cauza legii offshore, cât și a ordonanței de urgență 114/2018, care a impus noi taxe jucătorilor din domeniul energetic.

Sistemul fiscal actual din România descurajează viitoarele investiții offshore. România are în prezent cea mai mare cotă efectivă de impozitare pentru producția de gaze naturale, calculată ca procent din veniturile din amonte din gaze naturale, atât în 2017 (19,4 la sută), cât și în 2018 (25,3 la sută).

gazoducte romania

Sursă foto: Transgaz

 

Ce presupune legislația care a speriat investitorii?

Una dintre cele mai controversate acte legislative din industria energetică a fost faimoasa OUG 114/2018, care a răsturnat multe dintre normele şi procesele sectorului și a adus incertitudine și nemulțumire din partea investitorilor. Pe piețele de energie electrică și gaze, OUG 114/2018 a restrâns drastic mai multe dimensiuni ale progresului liberalizării pieţei.

În data de 17 noiembrie 2018 a intrat în vigoare legea offshore. Legea reglementează și regimul fiscal aplicabil veniturilor din gaze offshore și investițiile pe care le implică acest gen de activitate.

Condițiile rigide legislativ care țin blocate investițiile sunt:

Cel puțin 50% din gazele naturale obținute din perimetrele offshore ale Mării Negre trebuie vândute pe piața din România.

Sursa Pwc

Exxon s-a retras din România din cauza costurilor impuse de reglementări, în timp ce reprezentanții OMV Petrom au susținut în repetate rânduri că extracția gazelor din Neptun va deveni incertă dacă Legea offshore nu este modificată.

Compania a investit aproximativ 700 de milioane de dolari în dezvoltarea proiectelor, cu toate acestea a decis că este un cost mai mare pe termen lung să rămână parte din proiect.

Producătorul român de gaze de stat Romgaz a anunțat anul trecut că va plăti până la 1,07 miliarde de dolari către Exxon pentru participația sa de 50% în proiectul de gaze offshore din Marea Neagră. Procesul este în continuă dezvoltare și se așteaptă ca preluarea să se definitiveze în prima jumătatea a lui 2022.

Starea actuală de incertitudine nu servește nici intereselor strategice ale României și atractivității pentru investitorii internaționali, nici companiilor care au investit deja miliard în explorare. Pe termen lung industria gazelor naturale se confruntă cu o provocare majoră, având în vedere ambiția Bruxelles-ului de a reduce emisiile nete de carbon până în 2050 și deja manifestă aversiune față de investițiile continue în combustibili fosili în Europa.

Invazia Ucrainei a schimbat însă perspectivele și este momentul ca România să ia acțiune și să contribuie la asigurarea securității energetice a Europei. Este esențială o acțiune decisivă din partea statului, pentru a obține claritate cât mai curând posibil.

România are marea oportunitatea nu doar de a deveni independentă energetic, dar de a contribui la stabilitatea în regiune, mai ales dacă luăm în considerare proiectul Neptun Deep.  Timpul este însă critic, așa că România trebuie să se miște. Circul legislativ la care am fost martor contraproductiv și scade șansele de a ne fructifica propriile resurse.

România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE.  Rezervele zăcământului de adâncime Neptun sunt estimate la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce reprezintă de 4 până la 8 ori mai mult decât producția anuală actuală a României. Ce mai așteptăm?

Vă invităm să citiți și Dependența de gazul rusesc – adevăr sau mit? și Politizarea Crizei Energetice – UE Va Strânge Cureaua

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și