De ce Marea Neagră? O perspectivă aliată (I)

De la aderarea sa la NATO în 2004, România se străduiește să-și convingă aliații că Marea Neagră reprezintă un hub strategic, o zonă plină de sensibilități, provocări și agresiuni multiple, toate la un loc pe Flancul de Est.

Marea Neagră este, înainte de toate, un teatru de război. Nu în integralitatea sa, dar într-o proporție suficient de mare încât să provoace îngrijorări serioase și să dea dreptate demersurilor României în NATO.

În anul 2008, Federația Rusă a lansat o incursiune militară pe teritoriul Georgiei, folosind ca baze de lansare conflictele înghețate din Abhazia și Osetia de Sud.

În 2014, Federația Rusă a pornit o dublă ofensivă asupra teritoriului Ucrainei. Sub amenințarea prezenței militare masive prin personalul și tehnica Flotei de la Sevastopol, a fost anexată ilegal peninsula Crimeea, prin încălcarea tuturor normelor de drept internațional. Partea a doua a reprezentat-o susținerea militară, financiară și logistică pentru invadarea Estului Ucrainei prin declanșarea unui conflict militar direct în care au fost uciși peste 10.000 de ucrainieni și ocupată o treime din teritoriul Ucrainei.

Dacă subsumăm zonei Mării Negre și efectul prezenței militare ilegale a trupelor rusești în Transnistria, pe teritoriul Republicii Moldova, avem deja un tablou foarte complicat al argumentelor pentru care zona aceasta trebuie să fie de interes direct și strategic pentru NATO.

Postura de apărare și descurajare funcționează în prezent, dar ea trebuie întărită.

Faptul că pe teritoriul României se află cea mai mare investiție militară americană în Europa de Est de la căderea comunismului, e un argument. Elementele Scutului NATO de la Deveselu au costat Armata Americană peste 1 miliard de dolari. Apariția Brigăzilor Multinaționale NATO, ale Unităților de Integrare ale Forțelor NATO, a unui Comandament de 3 stele în România dar și prezența cvasi-permanentă americană de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii sau a unor componente navale în Marea Neagră arată intențiile clare aliate de a întări această zonă printr-o apărare eficientă.

Recent, România a lansat această provocare a preocupării constante față de securitatea în bazinul Marii Negre și față de partenerii din UE.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a iniţiat şi transmis, alături de omologii din alte 10 state membre UE, propunerea de includere pe agenda Consiliului de Afaceri Externe a unei dezbateri privind conflictele prelungite din regiunea Mării Negre. Scrisoarea pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenţie sporită soluţionării paşnice şi durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă şi vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alţi parteneri internaţionali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate.

Scrisoarea vine în continuarea demersurilor întreprinse recent de şeful diplomaţiei române în cadrul reuniunilor miniştrilor de externe europeni şi în contextul contactelor cu omologi din UE şi parteneri din vecinătate.

Cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat provocările reprezentate de persistenţa unui arc de instabilitate în vecinătatea imediată a UE, în regiunea Mării Negre, generat de existenţa unui lanţ de conflicte prelungite, aflate fie în formă activă sau aşa-zis „îngheţate”, cu efecte negative directe asupra stabilităţii şi securităţii regionale şi a Europei în general, precum şi asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăţilor şi prosperităţii cetăţenilor din regiunile respective.

Astfel, la reuniunea CAE de la Luxemburg din octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a propus includerea acestei teme pe agenda unei viitoare reuniuni.

afirmă Aurescu la sediul Academiei Române, la lansarea „The Geopolitical Black Sea Enciclopaedia”, editată în România şi tipărită de Cambridge Scholars Publishing.

Unul din cei mai importanți actori economici în bazinul Marii Negre este compania OMV Petrom.

Marea Neagră are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa europeană a gazelor, însă este nevoie de companii cu buzunare adânci pentru a extrage gazele, având în vedere riscul ridicat şi necesarul mare de investiţii, a declarat, Peter Zeilinger, Vicepreşedinte senior pentru explorare, producţie şi dezvoltare în cadrul OMV, compania-mamă a OMV Petrom.

a spus el, într-o conferinţă de profil.

SUA rămân cel mai puternic aliat implicat în asigurarea securității în bazinul Marii Negre.

În vara lui 2020, Secretarul American al Apărării, Mark Esper, a anunțat noi schimbări de poziție ale trupelor americane care sunt staționate în Europa, modificări ce vor duce la peste 10.000 de soldați să se întoarcă în Statele Unite din bazele din Germania, urmate de o relocare a personalului militar în Polonia și Mons, Belgia. În timp ce mare parte a atenției din mass-media s-a concentrat pe redistribuirea forțelor din Europa înapoi în Statele Unite, SUA a luat o nouă decizie strategică care va duce la o prezență militară crescută în noua zonă de interes maxim pentru NATO: Marea Neagră.

În timpul conferinței sale de presă de la Pentagon, Esper a anunțat că o brigadă a Statelor Unite va fi trimisă în zona Mării Negre în ceea ce va fi prima desfășurare semnificativă de forțe militare americane în regiune. Marea Neagră a fost epicentrul ambițiilor revizioniste ale Rusiei încă din perioada războiului din 2008 cu Georgia și invazia din Ucraina în 2014 cu ocuparea Crimeei.

Pentru a evidenția schimbările în poziția de apărare a SUA în Marea Neagră, Esper a descris demersul în următorii termeni strategici:

Ce vor face în special Statele Unite pentru a îmbunătăți capacitățile noastre de descurajare în Marea Neagră? Esper a indicat că Pentagonul intenționează să desfășoare o brigadă Stryker în Marea Neagră odată ce forțele americane vor fi rotite înapoi în Statele Unite. Această mișcare va fi cea mai mare desfășurare a Armatei SUA în regiunea Mării Negre și va marca o nouă dezvoltare în postura de apărare a SUA de-a lungul flancului estic al NATO. După cum a menționat Esper în conferința de presă, aceste unități ne vor „oferi o prezență de durată pentru a spori disuasiunea”.

Sursă foto: NATO