close_icon
#Buletin de știri / True Story Project

NewsDigest: Dacă mass media din China ar fi fost liberă, Covid-19 nu ar fi devenit pandemie

Dacă mass media din China ar fi fost liberă, coronavirusul nu ar fi devenit pandemie, potrivit analizei pe care a publicat-o Reporters sans frontieres, RSF. Ipoteza de la care pleacă studiul publicat de Reporteri fără froniere se bazează pe o cercetare a Universității Southampton, potrivit căreia numărul cazurilor de coronavirus din China ar fi putut fi redus cu 86% dacă măsurile de luptă împotriva epidemiei, luate în China începând din 20 ianuarie, ar fi fost puse în aplicare cu două săptămâni mai devreme. (Radio Europa Liberă)

De când Marea Britanie a intrat în carantină luni seara, Suedia a devenit cea mai mare țară europeană cu cele mai puține limite în ceea ce privește unde pot merge oamenii și ce pot face. Școlile pentru copii până la vârsta de 16 ani rămân deschise, multe persoane continuă să meargă la muncă și au fost semnalate săptămâna aceasta în Stockholm trenuri și autobuze arhipline. “În mod clar, Suedia iese în evidență în acest moment”, a declarat Carl Bildt, fostul premier. (Financial Times)

Compromisurile cu care se confruntă autoritățile de reglementare din UE reflectă alegerea dintre confidențialitatea datelor și sănătatea publică cu care multe guverne și companii se confruntă acum. Accesul rapid la date – oriunde s-ar afla – este important pentru combaterea focarului. Dar relaxarea măsurilor de confidențialitate a datelor a fost, de asemenea, controversată. „La fel de bine vă puteți întreba, istoria a arătat vreodată că odată ce guvernul va avea instrumente de supraveghere, va păstra modestia și prudența atunci când le va folosi?” a scris Hu Yong, un cunoscut critic din China și profesor la Școala de Jurnalism și Comunicare a Universității Peking. (MIT Technology Review)

Pandemia coronavirusului, care a adus activitatea economică în multe părți ale UE într-un stadiu de blocaj, pune guvernele situația de a lua decizii fără precedent. Și pe măsură ce se răspândește virusul, declanșează un nou val de naționalism economic, țările trezindu-se la realitatea faptului că virusul și urmările sale ar putea pune în pericol unele dintre cele mai valoroase companii ale lor. Politicienii răspund în moduri diferite. Ursula von der Leyen îndeamnă statele membre ale UE să analizeze mai bine investițiile străine, în special în domenii precum sănătatea, cercetarea medicală și infrastructura critică. (Financial Times)

Jacob Wallenberg a avertizat guvernele să cântărească mai mult amenințarea economică cauzată de coronavirus sau riscă recesiunea, tulburările sociale și o generație potențial pierdută. Omul de afaceri a declarat că factorii de decizie trebuie să-i protejeze pe cei vulnerabili, dar să nu piardă din vedere impactul măsurilor de izolare asupra întreprinderilor, de la restaurante din cartier până la multinaționale.  Dacă criza va dura mult timp, șomajul ar putea atinge 20-30%, în timp ce economiile s-ar putea contracta cu 20-30%, a avertizat el. (Financial Times)

Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene: Provocarea cu care ne confruntăm este cum să acționăm cu putere și viteză suficientă pentru a împiedica recesiunea să se transforme într-o depresiune prelungită, adâncită de o multitudine de probleme care lasă daune ireversibile. Este deja clar că răspunsul trebuie să implice o creștere semnificativă a datoriei publice. Pierderea veniturilor suportate de sectorul privat – și orice datorie ridicată pentru a micșora decalajul – trebuie să fie în cele din urmă absorbite, integral sau parțial, în bilanțurile guvernamentale. Nivelurile mult mai ridicate ale datoriei publice vor deveni o caracteristică permanentă a economiilor noastre și vor fi însoțite de anularea datoriei private. (Financial Times)

Sursă foto: MIT Technology Review

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și