Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Thomas Briot

Uraniu, centrifuge și sancțiuni: cum va evolua problema nuclearului iranian?

audio-uraniu-centrifuge-sanctiuni-iranApăsați pe butonul Play pentru a asculta acest articol.

Discuțiile de marți de la Viena au relansat eforturile pentru readucerea Iranului în acordul privind programul său nuclear. Nu va fi ușor.

Semnatarii acordului s-au confruntat marți cu sarcină care pare simplă. Obiectivul este de a supune Iranul unui control riguros al instalațiilor sale nucleare pentru a se asigura că nu poate construi o armă nucleară, în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Atât Iranul, cât și Statele Unite insistă că doresc să revină în acord, cunoscut sub numele de JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action). Totuși, nimic nu va fi așa de simplu.

Președintele Donald J. Trump s-a retras din acord în mai 2018, numindu-l “cea mai proastă afacere negociată vreodată”, și a restabilit și apoi sporit sancțiunile economice împotriva Iranului, încercând să forțeze Teheranul să negocieze.

Iranul a răspuns la aceste măsuri cu îmbogățirea uraniului cu mult peste limitele acordului, construind centrifuge mai avansate și acționând mai agresiv în sprijinul aliaților săi din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah, Hamas, milițiile șiite din Irak și guvernul sirian al lui Bashar al-Assad. Grupările susținute de Iran atacă în mod regulat bazele americane din Irak folosind rachete.

harta iran

Sursă foto: BBC

 

Astfel, revenirea la acest acord conclus acum 6 ani va fi mult mai dificilă decât pare.

Despre ce este vorba?

Discuțiile de la Viena au ca scop crearea unei foi de parcurs pentru întoarcerea sincronizată a Iranului și a Statelor Unite în acordul din 2015. Acordul a fost rezultatul unor ani lungi de negocieri cu Iranul. Sub președinția Uniunii Europene, Marea Britanie, Franța și Germania au făcut primele demersuri către Iran, la care au aderat și ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite: Rusia, China și Statele Unite.

Cu toate acestea, a fost efectuat un progres real numai după ce discuții secrete au avut loc între SUA și Iran sub administrația Obama, aceasta permițând Iranului să îmbogățească uraniu până într-o anumită limită. Chiar și atunci, acordul a fost criticat, fiind considerat prea slab de către mulți din Congres și de către Israel, pentru care dezvoltarea unor arme nucleare de către Iran reprezintă o amenințare existențială.

Europenii au încercat să mențină acordul în viață, dar s-au dovedit incapabili să ofere Iranului beneficiile economice pierdute după ce Trump a restaurat sancțiunile. Sancțiunile americane, bazate pe puterea globală a dolarului și a sistemului bancar american au descurajat companiile europene să investească în Iran, iar Trump a intensificat presiunea asupra Iranului prin adăugarea și mai multor sancțiuni.

Iranul a răspuns în diferite moduri, inclusiv prin atacuri împotriva unor nave comerciale și aliaților americani din Irak, dar mai ales prin relansarea îmbogățirii uraniului la un nivel mai înalt și cu centrifuge interzise în cadrul acordului. Timpul estimat de care Iranul ar avea nevoie pentru a produce o armă nucleară a scăzut acum de la un an la doar câteva luni. Iranul produce de asemenea uraniul metalic necesar pentru fabricarea unor focoase nucleare. De asemenea, Iranul sprijină în mod agresiv aliații din Orientul Mijlociu, mulți fiind considerați de Vest drept grupări teroriste.

Într-o tactică menită să preseze Occidentul, Iranul a refuzat să răspundă la întrebările Agenției internaționale pentru energie atomică (IAEA) cu privire la particulele radioactive pe care inspectorii le-au găsit în situri care nu au fost niciodată declarate de Teheran. Iranul a acceptat la sfârșitul lunii februarie să păstreze timp de trei luni datele privind echipamentul legat de programul nuclear, dar fără a acorda accesul inspectorilor IAEA.

Iranul a amenințat IAEA că va șterge aceste informații dacă sancțiunile economice nu erau ridicate, lucru care ar elimina puțina transparență care mai există în programul său nuclear.

Iranul insistă că se poate întoarce la limitele stabilite de acord foarte rapid, dar dorește ca Statele Unite să ridice mai întâi sancțiunile. Administrația Biden a declarat că dorește ca Iranul să facă primul pas.

Care sunt obstacolele?

Lipsa de încredere reciprocă între SUA și Iran rămâne o problemă majoră. Regimul iranian a fost înființat de o revoluție acum 4 decenii care a înlăturat de la putere Shah-ul sprijinit de americani cu un guvern foarte complicat supervizat de clerici șiiți și de mâna puternică a liderului Suprem, Ayatollahul Ali Khamenei. El s-a resemnat să accepte acordul din 2015, în ciuda urii sale pentru «Marele Satana» american. Retragerea SUA din acord și implementarea unor noi sancțiuni nu a făcut decât să amplifice această lipsă de încredere.

Oficialii iranieni declară că 1,600 de sancțiuni americane trebuie ridicate, aproximativ jumătate dintre ele fiind impuse de către Trump. Unele vizează terorismul promovat de Iran și încălcările drepturilor omului, nu problemele nucleare. Ridicarea acestor sancțiuni ar crea o opoziție semnificativă în Congres.

Mai multe complicații legate de restabilirea acordului sunt clauzele sale de „caducitate” sau termenele limită, care ar permite Iranului să reia anumite activități de îmbogățire nucleară. Administrația Biden dorește continuarea negocierilor cu Iranul pentru a prelungi aceste termene și limitarea programului de rachete al Iranului, printre alte programe de dezvoltare militară.

sedinta

Sursă foto: Iranian Intelligence

 

Iranul declară că dorește pur și simplu ca Statele Unite să revină la acordul inițial și să ridice sancțiunile, și dupa care se va conforma din nou acordului. Până la discuțiile care se desfășoară acum la Viena, Iranul a refuzat orice negociere, și refuză în continuare orice discuție bilaterală cu SUA.

Chiar și sub un regim islamic rigid, Iranul are o politică internă tensionată. In luna iunie vor avea loc alegeri prezidențiale, cu candidați aprobați de clerici. Actualul președinte, Hassan Rohani,  care nu mai poate candida pentru un alt mandat, și ministrul de externe, Mohammad Javad Zarif, sunt considerați drept «moderați» și au fost în favoarea acordului nuclear din 2015. Dar forțe politice puternice din Iran s-au opus acordului, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Moderații speră că un progres rapid în ridicarea sancțiunilor economice îi va ajuta în alegerile prezidențiale, dar forțele politice reacționare se vor opune oricărui acord la Viena care îi va ajuta pe moderați la alegeri.

Iranul a trăit cu sancțiuni dure timp de trei ani și a supraviețuit nemulțumirii populare și protestelor, iar reacționarii consideră că șase luni suplimentare nu reprezintă o mare dificultate.

Cum vor fi structurate negocierile?

Reuniunea înalților diplomați este o ședință oficială a JCPOA cerută de UE, care este președintele acordului. Pentru că SUA nu mai sunt în acord, reprezentanții săi nu vor fi în camera negocierilor, ci undeva în apropiere. Diplomați din Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia, China și Iran se vor întâlni sub președinția Uniunii Europene, și vor discuta despre modalitățile de revitalizare a acordului.

Iranul refuză să se întâlnească față în față cu diplomați americani. Așadar, europenii sugerează ca iranienii să părăsească sala înainte ca americanii să intre. Acest proces de discuții indirecte ar putea dura foarte mult.

iran

Sursă foto: AFP

 

Care sunt șansele unei revitalizări a acordului?

Discuțiile pot dura mult timp, iar unii oficiali din Washington speră ca un acord să se materializeze în câteva luni, pentru a se impune oricărui nou guvern iranian după alegerile din iunie.

Dar unii diplomați europeni se tem că a trecut deja prea mult timp și că acordul este efectiv mort și va fi doar un punct de referință pentru negocieri care vor stabili un acord nou.

Pentru mai multe analize True Story Project despre Iran, puteți accesa:Iran: un viitor nuclear și Iran: un pion geopolitic esențial

 

Sursă foto: New York Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și