Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Newsletter Exclusive / Mădălina Voinea

Cum arată viitorul verde? Tranziția către energie regenerabilă și o economie circulară

Dacă tot ceea ce aruncăm acum ar putea fi transformat într-o resursă infinită? 

Viitorul se bazează pe tranziția verde spre energie regenerabilă, însoțită de adoptarea modelului tip economie circulară de către companii. Reciclarea devine dintr-un concept hipsteresc într-o normalitate necesară pentru a crea un model economic sustenabil. Sună mult mai pompos decât ceea ce este la bază, refolosirea materiilor prime pe care astăzi le tratăm drept deșeuri.

Oamenii viitorului ne vor privi gândirea economică de astăzi drept ineficientă și chiar ilogică, pe bună dreptate.

Esența modelului capitalist de astăzi este extrage-utilizează-aruncă

 deși debarasarea de ambalaje, materii prime nefolosite integral și transformarea lor în deșeuri toxice înseamnă atât profit irosit, cât și daună asupra mediului în care trăim. Am ajuns aici datorită revoluției industriale în care avântul speciei umane de a se eficientiza a involuat într-un paradox de a irosi și polua. 

Apple deja a anunțat că va deveni 100% sustenabilă din punct de vedere al regenerării de resurse până în 2030, iar Philips creează sisteme de iluminat inteligente ca serviciu asemenea abonamentelor la internet.

Uniunea Europeană decide în decembrie 2020 să concretizeze planul alianței pentru această schimbare necesară și să încurajeze o tranziție care va revoluționa capitalismul așa cum îl iubim și detestăm astăzi. Ce formă va lua însă viitorul? 

Economia circulară este următorul nivel de eficiență, pe care umanitatea trebuie să îl adopte pentru a continua ciclul progresului din ultima sută de ani. Normalitatea va consta în folosirea tehnologiei pentru a extinde durata de viață a resurselor pe care le folosim și a le reutiliza în loc să le aruncăm.

Imaginează-ți că nu am mai arunca ambalajele fiecărui produs, ci plasticul ar fi refolosit pentru a achiziționa o noua cantitate. Pentru companii, reciclarea le aduce un cost redus de producție, iar pentru oameni se traduce în prețuri mai mici pentru produse, așa ca de ce nu l-am adoptat deja? Obsesia consumeristă și frenezia pentru a cumpăra constant ceva nou a lăsat această nevoie de sustenabilitate pe planul doi.

Ce s-a schimbat? Statele forțează mediul privat să reacționeze și adoptă inițative la nivel național și regional pentru a dezmorți schimbarea.

 

Modelul european – Ambiția tranziției verde până în 2050

 

Economia circulară este modelul economic la care aspirăm ca societate. Presupune cât mai puțină risipă a resurselor folosite prin reciclare și utilizarea de energie regenerabilă. Conceptul de companie, orașe și țări autosustenabile nu este unul nou, însă întotdeauna ne-am blocat în dilema fezabilității. 

Anul 2020 în cataclismul său pandemic a forțat UE să adopte accelerat un tren deja în mișcare în statele asiatice și să construiască un plan pentru viitor. În decembrie 2020 Comisia Europeană a adoptat un nou plan de acțiune pentru economia circulară – unul dintre principalele fundamente ale Acordului verde european, toate făcând parte din noua agendă europeană pentru dezvoltare durabilă.

Analiza din spatele deciziei UE este una rațională economic, politic și social. Prosperitatea mediului înconjurător este un concept clișeic, dar legat de prosperitatea noastră ca indivizi și societăți. UE este dependentă energetic de alte țări precum Rusia, iar deseori în negocieri internaționale și conflicte precum cel din Crimeea, ajunge să fie un dezavantaj.

În 2015, balanța comercială a UE pentru materiile prime avea un deficit de 28,809 milioane euro, rata în următorii ani fiind pe o pantă ascendentă. Pe lângă diminuarea puterii de negociere, dependența de resursele naturale ale altei țări este o slăbiciune în sine datorită caracterului lor finit.  

Cum implementăm tranziția spre un viitor sustenabil? Investiții, studii de piață și reglementări în domeniul privat.

Acordul verde european este planul comun de a face economia UE durabilă. Eforturile de a rezolva provocările cauzate de automatizare, daunele Covid-19 și ascensiunea populismului s-au unit sub forma tranziției verde. Perspectiva UE aspiră ca acest model economic să se depărteze de modelul capitalist sălbatic al învingătorilor și pierzătorilor care inevitabil creează polarizare și tensiuni. Pentru a atinge însă această ambiție până în 2050 (neutralitatea amprentei de carbon) sunt necesare investiții masive pentru a asigura atât fondurile pentru state, cât și motivația pentru agenții privați.

Mecanismul de tranziție justă este instrumentul prin care vor fi primite fonduri și asistență tehnică pentru țările care întâmpină dificultăți în a lansa și implementa tranziția verde. Acesta va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni. Pe lângă acest fond, aproximativ 30% din bugetul istoric UE de 1,8 trilioane de euro pentru următorii 7 ani este alocat energiei regenerabile. 

inovatie

 

Conform studiilor Comisiei Europene, tranziția către economia circulară ar putea aduce Uniunii Europene o creștere economică suplimentară de 7% în 2030 și 170.000 de noi locuri de muncă până în 2035. În plus, tranziția va reduce substanțial amprenta ecologică și ne va îmbunătăți calitatea vieții. 

Materiile prime reprezintă între 30% și 50% din costurile de producție. Dacă eficiența resurselor ar fi îmbunătățită cu 30%, am putea economisi peste 600 miliarde de euro anual, oferind astfel un impuls competitiv industriei europene. Alte oportunități de reducere a costurilor presupun economii de apă și energie. Aceasta reprezintă o economie potențială de până la 8% din cifra de afaceri, cifre care înseamnă un progres uriaș în maximizarea profitului și minimizarea pierderilor.

Uniunea Europeană ar putea vedea o îmbunătățire a balanței sale comerciale de 90 de miliarde de euro și crearea a 160 000 de locuri de muncă. În același timp, acest lucru ar contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră între 2 și 4%.Dacă materialele ar fi reutilizate, refabricate sau reciclate în procesul de producție, am face un progres uriaș în diminuarea dependenței UE de importurile străine.

În esență, economia circulară ne va ajuta să trăim o viață mai bună. Fizic, vom respira aer calitativ, poluarea ne va provoca mai puține boli precum astmul și cancerul. Economic, ne vom reduce costurile și vom reinvesti în progresul tehnologiilor regenerabile creând noi industrii și locuri de muncă. 

Cum diferă o economie circulară de una lineară?

Într-o economie liniară extragem materii prime pe care le prelucrăm într-un produs care este aruncat după utilizare. Într-o economie circulară, închidem ciclul irosirii tuturor acestor materii prime. Închiderea acestor cicluri necesită mult mai mult decât simpla reciclare.

economie

 

A schimba modul în care se creează și se păstrează valoarea, modul în care producția este mai durabilă și ce modele de afaceri sunt utilizate, presupune crearea unui model complet nou. De la gândirea produsului, promovarea lui pe piață și relația companiei cu utilizatorii,

economia lineară schimbă focusul pe sustenabilitate ca mod de generare a profitului și nu pe volum.

Pe lângă ceea ce ne gândim intuitiv că înseamnă economia circulară, digitalizarea vine mănușă în acest nou trend precum și tipul de economie p2p. Produsele pot fi  convertite în servicii, cum Spotify vinde licențe în loc de CD-uri. În acest sistem, valoarea este creată concentrându-se pe conservarea valorii și minimizarea resurselor folosite pentru a o face accesibilă.

Totul este perisabil în economia noastră actuală, companiile în sine mizează pe expirarea unui produs, defectarea lui pentru a achiziționa altul. Cultura deșeurilor consumeriste definește eficiența prin cifre vândute, nu prin bani recuperați și reinvestiți. 

Perspectiva durabilității într-o economie circulară este un atuu. Imaginați-vă să nu mai fie nevoie să înlocuim telefonul odată la câțiva ani fiindcă marile multinaționale dictează când un telefon devin inutilizabil. Paradoxal, profitul lor ar crește, oferind majoritar servicii în cloud și doar producția fizică mai rară a unor modele superioare și justificat mai scumpe.

 

Reacția marilor companii – Cine urmează trendul ?

Apple – compania cu cea mai mare capitalizare de piață din lume

Apple se angajează să fie 100% neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru lanțul de aprovizionare și produsele sale până în 2030. Planul de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon include întreaga afacere, de la lanțul de producție și ciclul de viață al produselor până la operațiunile sale corporative globale. Angajamentul istoric înseamnă că până în 2030, fiecare dispozitiv Apple vândut va avea un impact net zero asupra mediului înconjurător.

apple

Sursa https://www.apple.com/

 

Cu toate acestea, mai mult de trei sferturi din emisiile care provin din fabricarea produselor Apple provin de la furnizori externi, conform Raportului de progres al mediului al companiei. Aceasta include giganții electronici taiwanezi precum TSMC și Foxconn, care încă obțin aproximativ 90% din puterea lor din surse neregenerabile.

În acest sens, Apple dezvoltă un plan de condiționare a partenerilor să adopte aceleași politici de mediu pentru a-și asigura colaborarea cu multinaționala. Efectele asupra mediului de business sunt cruciale. Un gigant ca Apple va motiva mai mulți agenți privați să tranziționeze rapid de dragul profitului decât măsurile luate de state.

Doar în 2019, Apple a investit în tranziționarea verde a peste 6,4 milioane de metri pătrați de clădiri noi și existente, reducând nevoile de energie electrică cu aproape o cincime și economisind companiei 27 de milioane de dolari. Motivația din spatele altruismului climatic este desigur eficiența pe care modelul economic circular îl oferă.

Philips – Energia electrică circulară

În ultimii ani, Philips s-a impus ca lider în economia circulară cu două produse: oferind lumina ca serviciu prin „Iluminare circulară” și cumpărând înapoi echipamente uzate.

Circular Lighting este serviciul de gestionare și întreținere a iluminatului Philips. Acest nou model de afaceri pentru iluminatul interior profesional a fost dezvoltat de Philips în colaborare cu Turntoo. În acest fel, instalația de iluminat rămâne proprietatea Philips, așa cum acum închiriem echipament pentru internet.

Imaginați-vă viitorul în care aplicațiile inteligente devin o realitate și iluminatul inteligent și controlat prin aplicații o normalitate. Philips ține sub control irosirea produselor printr-o politică activă de a reține și vinde produsele uzate pe piața second-hand după ce au fost recondiționate. Acest lucru nu numai că generează venituri, dar permite, de asemenea, Philips să monitorizeze calitatea produsului și astfel să-și protejeze brandul. 

Principalul inamic? Educarea consumatorilor și construirea unui cult organizațional economic. Atât Philips, cât și Apple demonstrează oportunitățile de a crește profitul și de a inova printr-un model economic circular, dar rigiditatea business-urilor la schimbare se dovedește principalul inamic. 

Comoditatea și ignoranța se dovedesc cei mai mari inamici și în economie, iar modelul circular a fost amânat până anul trecut în mare parte datorită priorității imediate a profitului simplu. Tranziția verde accelerată pe care statele și companiile și-o asumă acum cu termene limită rapide de 20, 30 de ani nu sunt decât un semnal de alarmă.

Civilizația umană a avut o mică descindere în mediocritate, în care consumerismul a transformat inovația în noul model de iPhone.

Costul? Întârzierea progresului cu câteva decenii, dar cu siguranța nu moartea lui! Abia am început să analizăm costurile tehnologiei asupra psihicului uman și costurile capitalismului vulgar asupra noțiunii de economie sustenabilă.

 

Vă recomandăm și analizele Viitorul Muncii? Nu În Birouri si Start-Up Culture: Cum Schimbă Generația Millennials Regulile Businessului.

 

Sursă foto: Getty Images

#Te-ar mai putea interesa și