Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Criza din Ucraina ia amploare

La mai bine de trei luni de la începutul crizei din Ucraina, luni seară, președintele rus, Vladimir Putin, a detașat trupe în două provincii din estul Ucrainei, Donetsk și Luhansk, care sunt controlate de separatiști pro-ruși. Președintele Putin a semnat un decret, recunoscând cele două regiuni ca fiind independente și suverane.

După mai multe maratoane diplomatice, prin care Alianța transatlantică a încercat să ajungă la o soluționare pașnică a tensiunilor de la granița dintre Rusia și Ucraina, președintele Putin a escaladat conflictul la începutul săptămânii. Criza actuală din estul Europei are potențialul de a se transforma în cel mai mare conflict armat de pe teritoriul continentului de la al Doilea Război Mondial încoace, avertizează experții.

Luni seară, președintele Putin s-a adresat țării sale, din biroul său de la Kremlin. În cadrul discursului, președintele rus a ținut o lecție de istorie revizionistă a Ucrainei, declarând că țara a fost creată de către Rusia, și că Ucraina nu poate afirma că are o identitate națională proprie.

Prin tonul agresiv și emoțional al președintelui, o ipoteză care a fost aruncată de experți, a fost că motivul pentru care Putin a declanșat această criză de securitate nu are de-a face cu expansiunea NATO înspre Est, sau cu aspirațiile vestice ale Ucrainei, ci mai degrabă cu o nostalgie a președintelui față de o era apusă a imperiului sovietic. Prin aceste acțiuni ale lui Putin, se poate interpreta faptul că acesta și-ar dori o reîntregire a Uniunii Sovietice.

Luni, președintele Putin a avut întrevederi cu membrii consiliului de securitate, în urma căruia acesta și-a somat ministrul de apărare să trimită trupe în cele două provincii din estul Ucrainei. Conform guvernului de la Kremlin, motivul din spatele acestor acțiuni ar avea de-a face cu așa-zise provocări ale forțelor ucrainene împotriva separatiștilor pro-ruși, care controlează cele două regiuni.

Din 2014, de la anexarea Crimeii, și până acum, mai bine de 14,000 de persoane au murit în estul Ucrainei. În cele două regiuni, Donetsk și Luhansk, locuiesc în jur de 3 milioane de oameni, majoritatea vorbitori de rusă. Acestea se bazează în mare parte pe ajutor financiar, militar și umanitar din partea guvernului de la Kremlin.

În urma acordului de la Minsk din 2014, condus de către Franța și Germania, un armistițiu a lăsat regiunile în mare parte sub controlul separatiștilor. Deși acordul de la Minsk prevede ca regiunile să ajungă ulterior înapoi sub control ucrainean, Ucraina se referă la Donetsk și Luhansk drept „teritorii temporar ocupate”. Din 2014 și până în prezent, guvernele de la Kiev și de la Moscova nu au reușit să implementeze prevederile menționate în acord, lăsând astfel statutul regiunilor în aer.

tehnica militara

Sursă foto: New York Times

 

Acțiunea de recunoaștere a venit după ce liderii regiunilor Donetsk și Luhansk au cerut independența și ajutorul Rusiei, în contextul unui pericol iminent de invazie din partea Ucrainei, într-o așa-zisă încercare de revendicare a provinciilor. Conform Ucrainei și Alianței vestice, există dovezi care să ateste că Rusia a furnizat armament și forțe armate în cele două regiuni, pentru a suplimenta războiul separatist. Această acuză este dezmințită de Rusia.

Astfel, forțele rusești au fost trimise, cu scopul de „a menține pacea”. În urma acestor acuze, guvernul ucrainean a negat că ar fi existat asemenea provocări din partea forțelor sale în cele două regiuni.

Acțiunile președintelui Putin au fost criticate dur de către aliații occidentali, majoritatea condamnându-l pe edilului rus și afirmând că acesta a încălcat legea internațională și suveranitatea Ucrainei.

Gravitatea acțiunilor lui Putin, cât și condamnarea acestora de către Alianța vestică, au fost discutate într-o ședință de urgență din cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU). Experți de securitate, cât și liderii occidentali, sunt temători de ce ar putea urma.

onu consiliu securitate

Sursă foto: Reuters

 

Este neclar dacă Rusia a folosit acest pretext al agresiunilor forțelor ucrainene pentru a anexa cele două provincii, sau, dacă acțiunea face parte dintr-un plan mai complex al președintelui rus, de a avansa cu trupele pe teritoriul Ucrainei, depășind, astfel, granițele celor două regiuni.

După agresiunile președintelui rus, aliații occidentali sunt așteptați să anunțe o serie de sancțiuni împotriva Rusiei în următoarele zile. Președintele Joe Biden a declarat deja că va impune sancțiuni economice asupra celor două regiuni, dar a evitat să ia măsuri, care să sancționeze Rusia în mod direct.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a fost primul dintre liderii vestici, care să impună sancțiuni. El a declarat că gazoductul Nord Stream 2, dintre Germania si Rusia, nu va merge înainte.

În urma unei ședințe guvernamentale de urgență de la Downing Street, prim-ministrul Boris Johnson a anunțat că sancțiunile impuse de Marea Britanie „vor lovi Rusia” și că guvernul este pregătit să ia măsuri suplimentare, dacă Rusia decide să avanseze cu invazia. Acesta a impus sancțiuni economice asupra unor bănci și oligarhi ruși.

Alianța transatlantică este de părere că acțiunea de recunoaștere a independenței celor două regiuni de către Rusia ar justifica trimiterea de armament și resurse pe teritoriul Ucrainei, ceea ce ar escalada în mod masiv posibilitatea unui conflict pe teritoriul țării.

putin

Sursă foto: EPA

 

Până acum, atât Statele Unite, cât și Marea Britanie și Uniunea Europeană, au declarat că cele mai grave sancțiuni vor fi aplicate împotriva Rusiei, doar în cazul în care aceasta inițiază un conflict armat pe teritoriul Ucrainei. Așadar, nu există o poziție, ori o interpretare comună din partea Aliaților în ceea ce privește acțiunea Rusiei de recunoaștere a celor două regiuni.

Mișcarea președintelui Putin de a merge înainte cu acțiuni militare pe teritoriul Ucrainei poate însemna și că edilul rus și-a pierdut speranța în soluționarea conflictului prin mecanisme diplomatice.

Conform unor declarații din cadrul consiliului de securitate rusesc de luni, părerea din interiorul anturajului lui Putin este că Rusia ar trebui să avanseze cu aceste acțiuni, indiferent de repercusiunile și de riscul escaladării unui conflict.

Pentru alte analize True Story Project pe subiectul Ucraina, poți accesa: „Ucraina: la răsărit de pericol” și „Rusia a pornit invazia online”.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și