Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Criza aprovizionării la nivel global

În ultimele săptămâni, problema aprovizionării la nivel global a luat cu asalt buletinele de știri – că a fost vorba despre cozi infinite la benzinării în Marea Britanie, poze cu rafturi goale în magazine sau lipsa semiconductorilor, economia globală se confruntă cu o nouă provocare – aprovizionarea pe toate planurile.

Timp de mai bine de zece ani de la criza financiară din 2008 economia globală s-a luptat cu o problemă a cheltuielii. Consecințele crizei au forțat guvernele să impună politici de austeritate, în timp ce firmele erau sceptice în a investi, iar angajatorii erau nevoiți să facă angajări dintr-o mare infinită de candidați.

Astăzi, însă, cheltuielile au explodat, odată cu stimularea economiilor de către guverne, coroborat cu apetitul consumatorilor. Cu atât mai mult, creșterea cererii este atât de mare, încât lanțurile de aprovizionare se chinuie să țină pasul. În Marea Britanie, criza șoferilor de camioane a forțat guvernul britanic să le ofere vize speciale, prețurile de energie sunt într-o continuă creștere, inflația este în creștere, iar vapoare pline cu containere așteaptă în porturi pentru a putea pleca spre destinația finală.

Așadar, economia globală se confruntă cu o nouă provocare: avem o problemă serioasă de aprovizionare la nivel global.

O cauză este pandemia și crizele aferente generate de problema sanitară. Mai bine de 10 trilioane de dolari au fost pompați în economia globală pentru a face față acestei crize fără precedent. Consumatorii cheltuie mai mult pe bunuri decât o făceau înainte, punând la încercare lanțurile de aprovizionare care au fost puse sub presiune de către o lipsă a investițiilor.

criza microcipuri

Sursă foto: Gesrepair

 

O evoluție a acestei crize a rezultat într-o cerere foarte crescută a bunurilor electronice, dar lipsa microcipurilor care se află la baza tuturor acestor mecanisme pe care le folosim zi de zi a perturbat producția industrială. De asemenea, noua varianta Delta a închis fabrici de manufactură și de textile în Asia, – principala sursă și mână de lucru care deservește o economie globală și întreaga industrie de retail la nivel mondial.

În schimb, de cealaltă parte a polului, migrația a suferit o scădere în rândul țărilor bogate, iar cererea crescută nu este satisfăcută, fiind o lipsă considerabilă a forței de muncă în aceste sectoare. Nu există îndeajuns de mulți oameni din domeniile de servicii, care ar vrea să se mute într-un sector greoi, cum ar fi cel de depozite, iar o lume întreagă este în căutare de această mână de lucru vitală.

Însă, cum pretinde și un raport The Economist despre viitorul comerțului, aceste probleme își au rădăcinile și în alte două motive mai sistemice, și de lungă durată.

Odată, este vorba de tranziția dinspre decarbonizare înspre o economie verde, în principal prin energie regenerabilă. Acest shift a dus și la crizele din Marea Britanie de săptămâna asta privind alimentarea cu gaze naturale, care a forțat prețurile să crească și cu 60%.

La nivelul Uniunii Europene, încercările înspre o tranziție verde se văd la nivel legislativ și politic. Creșterea prețurilor pentru carbon semnifică o forțare indirectă a consumatorilor de a trece pe forme mai puțin nocive de energie. Prețurile pentru transportul și manufactura de componente electronice sunt forțate să extindă la nivel de capital și de capacitate pentru a acomoda cererea.

Astfel, dihotomia acestor poli este clară – în timp ce mecanismele, instituțiile și liderii conducerii globale direcționează discuția și acțiunile către o traiectorie verde, stimulentele pentru a investi în industrii care au combustibili fosili la bază nu mai sunt la fel de puternice.

lipsa alimente supermarket

Sursă foto: Getty Images

 

Un al doilea motiv ar fi o explicație mai complexă, ce ține de dinamici atât politice, cât și de o reconfigurare a filosofiei economice, centrată pe protecționism.

După cum declara anumiți experți, politicile de comerț ale guvernelor nu mai sunt gândite și croite cu scopul de a atinge un nivel de eficiență economică. Ci, agenda de motive devine mult mai subiectivă și personală, aceasta având ca scop să bifeze mai multe interese, cum ar fi impunerea anumitor standarde verzi sau de muncă, sau chiar anumite acțiuni care au ca unic scop rănirea unor diverși oponenți geopolitici.

Astfel, actorii statali nu mai joacă după aceleași reguli, iar dinamicele politice și nivelul de polarizare și de politizare ale unor domenii, care în trecut erau considerate nu neapărat apolitice, ci mai presus de infantilitatea bătăliilor politice de zi cu zi, se schimbă.

Aici, avem exemple peste exemple care arată că naționalismul economic contribuie semnificativ la perturbarea și exagerarea crizei de aprovizionare din economia globală. De la criza șoferilor de tir din Marea Britanie exacerbată de Brexit până la, Statele Unite, unde Administrația Biden a decis să continue cu politica de tarifare a Chinei de pe vremea președintelui Donald Trump.

Acest lucru se datorează în mare parte faptului că actuala administrație, la fel ca și cea de dinainte, se află într-un război comercial cu China.

criza combustibil

Sursă foto: Reuters

 

Această legătură dintre aceste politici economice de protecționism și actuala criză globală de aprovizionare ar putea, însă, să reîmprospăteze dorința guvernelor de a interveni în acest proces, amplificând dimensiunea protecționistă. Comportamentele cetățenilor confirmă asta – când oamenii dau de greu, când nu găsesc mâncare pe raionale magazinelor sau nu au benzinării disponibile de unde să-și facă plinul la mașină, aceștia dau vina pe guvern.

Astfel, guvernele pot folosi situația în avantajul lor, pentru a-și promova agenda și a scăpa de responsabilitate, argumentând că interesele străine și lanțurile de aprovizionare la nivel global sunt mult prea slabe, iar statele ar trebui să nu mai depindă așa de mult de economia globală.

Amenințarea economiei globale, în contextul acestei lipse de aprovizionare este una extrem de reală. În asemenea momente de crize și perturbare a proceselor, oamenii încep să pună sub semnul întrebării predicatul ortodoxelor economice.

Presiunea care este pusă pe economia globală și pe economiile de stat din cauza acestor lanțuri de aprovizionare slăbite și pe lipsa aprovizionării ar putea chiar să întoarcă cetățenii împotriva acestor cutume noi, care vor să schimbe economia în bine: și anume, filosofia populară s-ar putea întoarce chiar împotriva acestui demers verde, regenerabil, al globalizării și al sistemului de aprovizionare global.

 

Sursă foto: Economy

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și