Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale. 

Continuăm seria de articole despre criza Coronavirus cu o analiză scrisă de 
Dan Andronache.

În ultima perioadă apar în spațiul social opinii individuale ce prind contur prin preluarea lor de către mass-media, opinii care interpretează evenimentele din societatea românească prin prisma anumitor caracteristici negative ale poporului român: analfabetism funcțional, lipsă de empatie, printre altele. Acest gen de afirmații reprezintă generalizări care nu fac decât să contribuie la alimentarea unui nivel scăzut al stimei de sine, atât la nivel individual cât și la nivel colectiv, nivel dobândit, printre alte cauze, în cei patruzeci și doi de ani de comunism.  

În actuala situație cifrele și mărturiile jurnalistice video ne pot ajuta să înțelegem că, dimpotrivă, natura umană este în principiu aceeași indiferent de naționalitate. În situațiile în care satisfacerea nevoilor primordiale, cele de la baza piramidei lui Maslow, este în pericol, cetățenia și locul de rezidență sunt irelevante, iar reacțiile individuale singulare sau sporadice nu trebuie generalizate la nivel național. Cu ce sunt românii mai prejos decât ceilalți europeni care au lăsat rafturile goale în magazine? Cu ce sunt mai prejos cei patruzeci de români cu dosare penale pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor decât italienii  care au propovăduit mișcarea “ Milano nu se închide“ în ciuda recomandărilor autorităților, sau cei cca 9.000 de spanioli care au participat pe 8 martie la mitingul de la Madrid, deși Spania raporta la acea dată cca 1.300 de cazuri de COVID-19?

Analizând trendurile din statistici, corelate cu reacțiile marilor colectivități, pare că noi, ca națiune, am răspuns așezat și echilibrat, iar faptul că ne-am conformat reglementărilor impuse poate fi un indicator al înțelegerii situației date în ciuda nivelului de educație mai scăzut decât media europeană, a familiarității supunerii în fața autorității dobândite genealogic, precum și a dorinței de conservare și supraviețuire.

Același instinct de supraviețuire a contribuit la decizia de a reveni în țară pentru cei circa 40.000 de conaționali (până pe 12 martie) în condițiile în care majoritatea și-a pierdut locurile de muncă din cauza închiderii primei linii de afaceri, afectate de interdicția adunărilor în spații publice. Marile economii ale Europei își încetinesc, pentru o perioadă incertă, turațiile și în eșalonul industrial. Pe acest fond, pentru mulți dintre românii emigrați “maternitatea socială” de care s-au simțit lipsiți aici și care le-a fost oferită de sistemele economice din Europa de Vest se va estompa, își va închide conținerea, ceea ce poate contribui la continuarea reîntoarcerii acestora în țară în funcție de durata și adâncimea crizei economice ce își face deja simțită prezența.  

În ultimii ani a crescut, lăudabil, preocuparea pentru filtrarea știrilor distorsionate, false sau cu omisiuni, diverși vectori de opinie atât din spațiul privat, cât și cel guvernamental, realizând impactul destabilizator al acestora la nivel colectiv. Urmând același raționament, consider că generatorii autohtoni de conținut pot lua în considerare și responsabilitatea contribuției lor la întărirea stimei de sine la nivel colectiv.

Administrațiile statale par nepregătite să gestioneze situația indiferent de meridian, transmițând mesaje confuze, incomplete, adoptând decizii pripite și/sau luate cu întârziere. În anumite cazuri această stare de fapt este agravată de lipsa viziunii și strategiei la nivel macro, atât în plan politic cât și economic, ca urmare a aglutinării în aparatul administrativ a unor competențe discutabile. 

Națiunile, asemenea indivizilor în situații de insecuritate, par a suferi o regresie așteptând soluții parentale, mai accentuate sau nu în funcție de cultura lor, din partea guvernelor și dobândesc în asemenea momente capacități de conținere (acceptare) a unor măsuri altminteri controversate, cum ar fi reducerea libertăților sau, în extremis, schimbarea sistemelor de guvernare – premisele căreia sunt  create acum în Europa. Pe de altă parte,actualul context global poate crea premisele unui reconfigurări funcționale la nivel statal pe paliere de competență și leadership, precum și o reconfigurare a structurilor funcționale private. 

Revenind și concluzionând, prezentarea obiectivă a informațiilor devine cu atât mai necesară în contexte delicate ce ating paliere sensibile și fundamentale precum încrederea în sine, securitatea individuală și colectivă, mai ales când sunt amenințate pe un palier temporal incert. Cu atât mai mult cu cât riscul lezării valorilor democratice se poate strecura insidios în spatele politicilor de securitate impuse de pandemia actuală.

Dan Andronache este psihoterapeut, specializarea psihoterapie relațională, și consultant în psihologie socială. Dan are studii în domeniul militar și o bogată activitate antreprenorială.

Sursă foto: Business Insider

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here