Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Conflictul dintre Iran și SUA se intensifică

Duminica trecută, administrația președintelui american Joe Biden a anunțat că acesta a ordonat un număr de atacuri cu rachete la granița dintre Irak și Siria, o zonă care are o strânsă legătură cu grupări militare asociate cu regimul de la Iran.

Administrația a declarat că motivul atacului a fost un răspuns la o accelerare a atacurilor cu drone din regiune, atacuri menite să vizeze personalul militar american.

În urma acestor evenimente de duminică tensiunile au continuat, violența intensificându-se și în ziua următoare. Luni, 28 iunie, oficialii americani au confirmat că un număr de rachete au fost direcționate către o unitate care caza trupele americane în nord-estul Siriei. Ca reacție, Statele Unite a răspuns prin atacuri targetând pozițiile de unde rachetele fuseseră lansate.

Acest ultim șir de tensiuni dintre Statele Unite și grupări afiliate guvernului de la Teheran este doar o continuare a unei istorii lungi de ostilități între cele două state.

Biden spera la o revizitare a relației cu Iran luna trecută 

Acestea însă vin la doar două săptămâni de la vizita președintelui Biden în Europa – un tur de forță din punct de vedere diplomatic, în care a reconfirmat angajamentul Americii față de misiunea și valorile care leagă cele două continente, dar a și deschis discuția despre o revigorare a unor relații și alianțe care până în momentul de față erau ostile – de la Rusia până la Turcia.

biden

Sursă foto: Getty Images

 

În același timp, președintele a declarat că un efort la nivelul Administrației de a reîncepe renegocierile cu guvernul iranian de la Teheran pentru o posibilă reînvigorare a acordului nuclear este în curs. Efortul diplomatic organizat în concordanță cu liderii europeni ar presupune o relaxare a sancțiunilor impuse asupra Iranului de către Statele Unite în schimbul unei reduceri a activității de îmbogățire a uraniului de către regimul de la Teheran.

Acordul, care a fost pus în funcțiune pe vremea Administrației lui Barack Obama a fost sacrificat de către succesorul său, președintele republican Donald Trump. Acesta nu numai că a retras America din acord, dar a coordonat o întreagă campanie de presiune împotriva Iranului, escaladând sancțiunile. Această dinamică ostilă coroborată cu faptul că Iranul nu mai era nevoit să respecte prevederile acordului i-au oferit posibilitatea regimului de la Teheran să accelereze activitatea sa de îmbogățire a uraniului. În momentul de față, se preconizează că Iranul ar fi adunat îndeajuns material pentru a produce o armă nucleară, mai mult decât avea la momentul semnării acordului diplomatic în 2015.

În cadrul unui interviu acordat pentru The New York Times, Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a anunțat că dacă regimul iranian va continua să accelereze programul de îmbogățire a uraniului va fi tot mai dificil ca America să revină la cadrul inițial, pe baza căruia acordul fusese făcut în urmă cu șase ani. Astfel, întregul scop al acordului – acela de a împiedica un stat ostil, precum Iran să producă o armă nucleară ar putea să nu mai fie o premisă care să fie valabilă în contextul actual.

Deși poziția Statelor Unite este încă relativ deschisă cu privire la acord – aceștia sunt dispuși să se pună la masă și să discute – probabilitatea ca acest lucru să se întâmple depinde mult și de poziția Iranului.

Iar în momentul de față abordarea Iranului este una care nu este deloc dispusă să compromită. Regimul de la Teheran a declarat că dorește ca toate sancțiunile impuse de către președintele Donald Trump să fie ridicate de către Administrația BIden, un lucru pe care oficialii americani nu sunt dispuși să-l facă fără ceva la schimb.

De asemenea, Iran a început să limiteze accesul Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA) – organizația Națiunilor Unite care este responsabilă cu monitorizarea nucleară a statelor la nivel mondial.

Victoria noului președinte iranian  ar putea complica materializarea unui acord nuclear cu SUA

rouhani

Sursă foto: Associated Press

 

O altă piesă în cadrul acestui joc politic și diplomatic complex care ar putea îngreuna posibilitatea ca o revenire la acest acord nuclear să devină posibilă este victoria prezidențială a lui Ebrahim Raisi. Viitorul președintele al Iranului este un cleric radical de extremă dreaptă care refuză orice tip de negociere cu Statele Unite. Acesta îi va lui locul fostului președinte iranian, Hassan Rouhani în luna august, care era un actor mult mai moderat din punct de vedere politic.

Însă, ambițiile administrației de la Washington și a aliaților săi europeni cu privire la ce pot materializa din acest nou acord devin tot mai mici. În afara unei posibile negocieri axate strict în jurul programului nuclear este puțin probabil ca liderii europeni și american să abordeze și alte subiecte de interes comun, cum ar fi susținerea acordată de către regimul de la Teheran acestor facțiuni militare de la granița dintre Irak și Siria, motivul acestei noi escaladări violente din regiune.

Cu atât mai mult, victoria lui Ebrahim Raisi transmite un mesaj important Statelor Unite, și anume o realiniere a propriilor interese și o izolare a Iranului față de actorii occidentali. În acest nou context politic, noul regim de la Teheran ar putea contracara intențiile de la Washington de a redeschide renegocierile, și cu atât mai mult ambițiile regionale ale Iranului.

Astfel, viitorul președinte al Iranului s-ar putea dovedi ca fiind o reală problemă pentru administrația Biden și agenda sa politică din regiune: pe de o parte, dacă America ar vrea să „încolțească” Iranul impunându-i mai multe sancțiuni Teheran ar putea reacționa printr-o accelerare a programului său nuclear de îmbogățire a uraniului.

Cu atât mai mult, regimul de la Teheran este conștient de faptul că Administrația Biden dorește să-și retragă parte din prezența militară din regiune. Astfel, Iran nu mai este dispus să se gândească la relația cu America pe termen lung din regiune și la posibile reconcilieri, având în vedere strategia de retragere dorită de Joe Biden. Așadar, Iran poate continua să atace și să-și vadă de propriile priorității și ambiții din regiune, fără frica unei ripostări semnificative din partea Statelor Unite.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și