Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Alina Inayeh | Daniel Andronache

Cine râde la urmă

În decembrie 2020, spre surprinderea aproape generală, AUR a intrat în Parlamentul României. Stupefacției i-a urmat, prea repede, hazul de necaz și în locul îngrijorării față de propagarea legitimizată a mesajelor naționalist-populiste s-a instaurat bășcălia și amuzamentul. Sigur, reacție tipică a unei societăți obișnuită să facă bășcălie că mijloc de supraviețuire (cu o nuanță masochistă în substrat), dar și lipsei de apetit în zona inițiativei și a acțiunii. Discursurile cu aspecte delirante au stârnit hohote de râs și scenele burlești au fost vizionate repetat ca motiv de amuzament continuu. În tot acest timp AUR a ajuns la 18%, în timp ce temele lor principale (naționalismul economic, familia tradițională, excepționalismul românesc cu filon xenofob) sunt îmbrățișate de, în medie, 30-35% dintre români.

Sondajele noastre arată clar un apetit a cel puțin o treime din populație pentru mesajele și “valorile” naționalist-populiste. Mai îngrijorător, tinerii între 18-30 de ani sunt cei mai atrași de aceste idei și cei mai permeabili farmecului unui dictator (Putin) care știe să se prezinte publicului tânăr prin toate canalele unde acesta există sau migrează. Istoria trăită limitează apetitul celor mai vârstnici pentru experimente dictatoriale, iar lipsa acesteia, că și a cunoștințelor de istorie în general, îi lasă pe cei mai tineri să fie fermecați de liderul viril cu rol de părinte al societății.

Greutățile economice ii fac pe românii expuși acestor presiuni, permeabili la mesajele împotriva străinilor care ne fură țara, ne taie pădurile și ne poluează aerul, le bagă prostii în cap tinerilor care capătă apucături sexuale “nelalocul lor”, ne dau peste cap rolurile tradiționale din cadrul familiei de același fel. Aceste subiecte au fost identificate și în sondajele și monitorizările noastre ca fiind principalele teme naționaliste din societatea românească.

Suprapunerea dintre acestea, mesajele pe care AUR le rostogolește în social media, precum canalele și metodologia abordate indică existența unei strategii de comunicare a acestei formațiuni, așa cum  calitatea tehnică a materialelor filmate arată existența unei preocupări serioase pentru comunicarea cu publicul.

Unele din aceste teme au fost preluate și propovăduite, spre câștig electoral, și de partidele tradiționale, astfel încât acum mesajele populist-naționaliste sunt amplificate și de lideri politici fără legătură cu partidul extremist, ceea ce nu duce, contrar așteptărilor, la creșterea popularității partidelor și liderilor care îmbrățișează aceste teme, ci la validarea suplimentară a temei înseși, care la rândul ei duce, poate neașteptat, la creșterea popularității celor care sunt identificați cu tema respectivă – adică AUR. Mai ales că în social media, principalul mediu de comunicare în România anului 2021, AUR și liderii săi au o prezența strategic construită și realizată, în timp ce prezențele celorlalte formațiuni și lideri sunt sporadice, aleatorii și plictisitoare. Nu e deci, de mirare, că George Simion declara acum câteva zile:

george simion facebook

Sursă foto: Facebook

 

Nu avem, cel puțin deocamdată, date despre valorile și preferințele tinerilor de 15-18 ani, adică cei care vor vota pentru prima oară în 2024, dar avem la îndemână mediile din care aceștia își iau cu predilecție informațiile – Instagram și TikTok. Și aici sunt prezente mesajele populist-naționaliste, și prin aceste medii se face promovarea valorilor tradiționale, și aceste medii sunt penetrate de liderii care știu să își popularizeze imaginea.

Putem alege să râdem în continuare de aberațiile din mesajele liderilor naționalist-populiști și să facem haz de necaz. Sau putem alege să ne preocupăm în mod activ de cultivarea gândirii critice în rândul tinerilor, incluzând subiecte specifice în programa de învățământ și promovând activități extra-curriculare (de la banalele jocuri pe calculator, produse video online,  la cluburi de dezbateri, cel puțin). Să ne preocupăm serios de ceea ce se promovează în social media, atât monitorizând aberațiile cât și găsind soluții de impact cel puțin egal pentru a le contracara, atât mesajele distorsiona(n)te, fără legătură cu realitatea, cât și sursele acestora. Să folosim social media pentru a promova, la rândul nostru, valorile democratice, moderne, occidentale în același mod atractiv, customizat și bine elaborat în care o fac cei care promovează contrariul. Sigur că preocuparea ca aceste deziderate să fie împlinite ar trebui să fie în primul rând a guvernului, dar nu ar fi prima dată în România când entități altele decât guvernul (societatea civilă, business, chiar și politicieni) duc lucrurile înainte.

Poate părea prea mult și tonul nostru prea grav, dar pe termen lung unele din temele naționaliste rostogolite acum pot afecta evoluția țării în plan politic, societal și structural. Vulnerabilități ca cele menționate, precum și acțiunile sugerate, ar merita incluse în programul de guvernare, ca și în cel de securitate națională. Primul pas, însă, este să ne oprim din râs. Nu mai este o glumă!

 

Sursă foto: HotNews

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și