Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Cine latră în poarta Rusiei?

Impactul războiului dintre Rusia și Ucraina asupra Bisericii Ortodoxe Ruse nu a trecut neobservat în presă. Mai multe analize au prezentat în ultima perioadă tensiunile din sânul acesteia, plecând de la afirmațiile patriarhului Kiril, care a susținut ofensiva militară a Rusiei, calificând-o drept o luptă „împotriva forțelor răului”, cu valoare „metafizică”, pentru menținerea unității statului și bisericii ruse.

În numele unității de cult, Kiril a susținut apoi mai multe predici prin care încerca să dea o nuanță mistică și confesională războiului, încercând să îl justifice. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse a fost criticat aspru atât de opinia publica internațională, cât și de oameni din cler și chiar din diaspora rusă a Bisericii Ortodoxe, într-o revoltă fără precedent a Bisericii Răsăritene.

Poziția lui Kiril este, fără doar și poate, una politică, acesta încercând cel mai probabil să recapete capitalul de simpatie pe care îl avea din partea liderului de la Kremlin, înainte să îl piardă în urma tensiunilor din Crimeea, când Kiril s-a arătat împotriva anexării acestei regiuni.

Dincolo de natura politică a declarațiilor sale, poziția pro-război a liderului Bisericii Ruse infirmă rolul pe care biserica îl are astăzi în societate, arătând că instituția pe care o păstorește nici nu luptă pentru pace, nici dorește să îi apare pe creștinii din Ucraina, de aceeași confesiune, ortodoxă, ca rușii.

La polul opus, și din partea Papei Francisc era așteptată o condamnare fermă a războiului din Ucraina. Acesta a condamnat în mai multe rânduri, încă de la începuturile lui, dar luarea sa de poziție nu a schimbat cu nimic modul în care Biserica Rusă promovează conflictul dintre cele două țări. În luările sale de cuvânt, Papa Francisc a declarat că a avut o întâlnire de 40 de minute pe Zoom cu patriarhul Kiril, însă apelurile sale la pace nu au ajutat cu nimic.

Papa Francisc a făcut însă și o serie de afirmații curioase, pe care presa le-a amendat imediat. Încercând să facă lumină cu privire la natura și originea războiului, suveranul pontif a dat vina pe mai mulți factori social-politici din lumea actuală.

Dacă de Ziua Vârstnicilor punea războiul și pe seama unei rupturi tot mai mari dintre generațiile vârstnicilor care au trecut prin ororile secolului trecut și cele tinere și a faptului că aceștia din urmă învață mult prea puțin din lecțiile istoriei, într-un interviu acordat ziarului Corriere della Sera, Papa a sugerat că atitudinea NATO din ultimele decenii, aceea de a „lătra în poarta Rusiei”, a pus paie pe foc și a contribuit la mânia lui Putin.

putin papa francisc

Sursă foto: Rador

 

Cuvintele suveranului pontif au agitat opinia publică, trecând drept imprudente sau chiar bizare. Cu altă ocazie, acesta a acuzat și strategia Organizației Națiunilor Unite, spunând că aceștia urmează interesele statelor puternice. „Logica dominantă este a strategiilor statelor mai puternice pentru a-și afirma propriile interese”, după cum afirmă acesta. De asemenea, întrebat dacă aprovizionarea Ucrainei cu arme este justă, acesta nu s-a putut pronunța, preferând să afirme prudent că „nu poate să răspundă la întrebare”.

Atitudinea Papei, de a condamna războiul sub orice formă, fără, însă, a susține vădit una dintre părțile implicate a lăsat loc de interpretări. Neputând accepta justețea războiului pentru cei atacați, a lăsat oare acesta impresia că pune la același nivel agresiunea rusă cu intervenția statelor vestice de partea ucrainenilor?

La mijloc este, poate, înțelegerea prea laică a valorilor pe care suveranul pontif trebuie să le ocrotească. În accepțiunea sa, pacea are o valoare absolută, iar orice formă de conflict care aduce cu sine vărsare de sânge este o oroare și un păcat. Așa cum declară, războiul de orice fel este „un ultragiu adus lui Dumnezeu”, iar pacea nu poate fi o „pace armată”.

Odată cu chestiunea etică în legătură cu natura războiului, redeschisă de papa Francisc, declarațiile sale recente deschid o discuție mai amplă cu privire la rolul Bisericii în societate, atât în Vest, cât și în Est. Citind afirmațiile suveranului pontif, ne putem întreba justificat în ce măsură poate acesta interveni, așa cum a promis că va face, vizitând Moscova pentru a discuta cu Putin.

Totodată, multiplele eșecuri ale Papei în discuțiile sale cu Kiril, arată o lipsă flagrantă și de coeziune confesională între Vestul și Estul Europei, care nu pare, nici chiar în vreme de război, că poate fi depășită.

Instituția papală trebuie să fie un garant al coeziunii sociale în lumea catolică și un ocrotitor al valorilor credincioșilor săi. Dacă Papa Ioan Paul al II-lea s-a remarcat prin activitatea sa susținută de luptător anticomunist, de profesor de etică și teologie morală și de apărător al democrației, ne putem întreba ce rol are astăzi Biserica în societate și la ce se așteaptă oamenii de la aceasta.

Dacă v-a plăcut această analiza marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare: Cât de echitabilă poate fi testarea cunoștințelor în învățământ? sau Este Rusia imună în fața sancțiunilor impuse de Vest?

 

Sursă foto: Mediafax

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și