În timp ce efectele pandemiei continuă să lase multe victime în urmă, să slăbească economii și să provoace tensiuni sociale, jocurile continuă între marile puteri globale.

De Mălina Mîndruțescu și Mădălina Voinea

Disputa graniței dintre India & China

În urmă cu câteva săptămâni, mai mulți soldați indieni au fost uciși după ce o altercație a avut loc între forțele armate indiene și chineze la granița dintre cele două țări, care este încă disputată, amândouă revendicând-și suveranitatea asupra regiunii respective. Oficialii indieni au declarat că violența a erupt în urma unui control pe care forțele indiene l-au făcut pentru a se asigura că trupele chineze au părăsit Valea Galwan, o retragere care făcea parte dintr-o înțelegere între cele două țări. Trupele chineze nu numai că nu părăsiseră regiunea, dar începuseră construcția unei structuri într-o porțiune pe care India o considera ca fiind parte din zona lor de frontieră. Deși oficialii chinezi nu au oferit detalii, aceștia au declarat că incidentul s-a lăsat cu soldați răniți si morți, ambele parți dând vina pe cealaltă ca prim inițiator al conflictului.

Se estimează că cel puțin 20 de soldați indieni au murit în altercație într-una dintre cele mai nemiloase locații din lume, la mai bine de 4000m deasupra nivelului mării. Aceștia și-au manufacturat arme din ce puteau găsi în condițiile în care soldații care patrulează granița nu au voie să umble cu arme, o reflecție a dușmăniei dintre cele două armate de-a lungul acestui conflict istoric.

Sursă foto: Time.com

Cunoscută ca și „The Line of Actual Control”, granița delimitează teritoriile controlate de India și de China. Deși este o linie de demarcație care este continuu disputată și care reprezintă o formă slăbită de graniță, aceasta reprezintă compromisul rezultat din Conflictul de Frontiera Sino-Indian din 1962. Până la incidentul care a avut loc pe 15 iunie, granița, care deși nu este total agreată de cele două părți, nu provocase altercații care să rezulta în decese din 1975. Tensiunea dintre cele două mari puteri, ambele deținătoare de arme nucleare, pare să fi escaladat de când China și-a mărit prezența și puterea de influenta. Acest lucru ar putea determina India să se apropie de Statele Unite și de alte țări din regiune pentru a contracara asertivitatea care se resimte din partea guvernului de la Beijing. Deși nici una dintre țări nu dorește ca aceste tensiuni sa escaladeze într-un război, ambele și-au extins semnificativ prezența militară în regiune.

Tensionarea colaborării economice

Din punct de vedere militar și strategic, India este în dezavantaj față de capacitățile chineze. Măsurile de retorsiune pe care guvernul Modi încearcă să le adopte sunt în consecință economice. Momentan, sancțiunile vizibile se răsfrâng asupra companiilor indiene cu finanțare chineză, a aplicațiilor chineze, dar și pentru 1000 de produse importate din China care sunt susceptibile unui plan tarifar crescut. Fiecare măsură menită să rănească economia chineză are mai degrabă rol politic, provocând daune la fel de palpabile și pentru dezvoltarea economiei indiene. 

India dorește să limiteze influența pe care influxul de capital chinez o aduce, începând să manifeste un caracter naționalist legat de impactul economic pe care îl permite din partea  Chinei. În acest sens, începând cu luna mai, fiecare investiție chineză este aprobată în prealabil de către un departament special al guvernului. Săptămâna aceasta, compania indiană Zomato, deținută în proporție de 25% de gigantul chinez Ant Financial, nu și-a putut accesa fonduri în valoare de 100 de milioane de dolari. Guvernul indian a blocat această tranzacție și este în procesul de a stabili daca va impune sancțiuni asupra investițiilor chineze. 

Cetățenii indieni au de suferit de pe urma acestor măsuri punitive. Interzicerea aplicației Tik Tok cu 600 de milioane de utilizatori doar în India, precum și a altor 58 de aplicații chineze alese în funcție de popularitate sunt “sancțiuni economice” direct corelate cu situația de la graniță. Strategiile de reacție ale Indiei sunt limitate de realitatea globalizării legăturilor economice și au incontestabil repercusiuni asupra propriei economii. Într-o situație din ce în ce mai tensionată, astfel de sancțiuni economice nu prevăd un potențial de detensionare a situației, doar maschează un conflict în continuă escaladare.

Marea Chinei de Sud

Ascensiunea agresivă a prezenței chineze nu se rezumă doar la vecinii săi dinspre vest. În Marea Chinei de Sud se află probabil una dintre cele mai disputate și importante regiuni din lume. Aceste conflicte teritoriale se referă la insule și creanțe maritime între mai multe state suverane, printre care China, Vietnam, Indonezia, Malaezia, Filipine, Brunei și Taiwan. Gravitatea disputei este relevantă pentru că această zonă reprezintă una dintre cele mai lucrative rute de comerț din lume. Prin Marea Chinei de Sud trec anual bunuri de mai bine de 3 trilioane de dolari, care reprezintă o treime din totalul anual al comerțului maritim global. Mai bine de 80% din importurile de energie din China și 39% din comerțul total al Chinei trece prin Marea Chinei de Sud, deci importanța strategică, geopolitică și economică pentru guvernul chinez nu poate fi subminată.

De aici se explică și prezența militară ridicată a Chinei în regiune din ultima perioadă. Săptămâna trecută, Statele Unite a declarat că va trimite două portavioane pentru a transmite un mesaj clar Chinei că nu apreciază escaladarea militară a Beijingului din regiune. Tensiunile dintre cele două state oricum sunt pe un trend ascendent în ultima perioadă pe zona de comerț, cu privire la pandemie, dar și represiunea guvernului chinez adusă situații din Hong Kong prin noua lege de securitate.

Sursă foto: CNN.com

Deși patrularea vaselor în regiune este deseori justificată de către China drept o simplă verificare a capabilităților de atac a vaselor, simpla lor prezență într-o zonă contestată de atâtea state este percepută ca un show de forță și un semnal de alarmă pentru restul țărilor din regiune. Oficialii militari trimiși de către Statele Unite au anunțat că prezența vaselor americane este menită să demonstreze aliaților săi că aceștia sunt dedicați în a păstra securitatea și stabilitatea regională. Regiunea mării Chinei de Sud a devenit punctul focal pentru ca guvernul de la Beijing să-și demonstreze puterea în afara propriilor granițe și deși China își proclamă suveranitate în aproape întreaga regiune, respingând părerile statelor vecine, aceasta și-a escaladat prezența, trimițând rachete și crescându-și arsenalul pe insule artificiale create recent, pentru a preveni America și aliații săi de a activa în regiune. Deși nu se obișnuiește ca exercițiile militare din regiune să se întâmple simultan între forțele chineze și americane, Statele Unite fiind în defensivă, încearcă să-și mențină reputația de putere globală și câine de pază în același timp în care încearcă să limiteze acțiunile agresive ale chinezilor din ultima perioadă.

Însă, ce rămâne îngrijorător este potențialul de escaladare al conflictului în raport cu China. Președintele Xi Jinping ar putea fi motivat să ia masuri mai drastice cu privirea la intervenții militare în regiune, dacă puterea sa va fi contestată în Hong Kong, daca opțiunea unei reunificări pașnice cu Taiwan nu va mai fi fezabilă și în special dacă abordarea lui Xi de a combate răspândirea virusului va fi criticată la nivel domestic. Natura imprevizibilă a unui autocrat cu aspirații care depășesc propriile granițe trebuie mereu tratată cu atenție, pragmatism și cu așteptarea că orice este posibil.

Sursă foto: Foreign Policy

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here