Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Ce se întâmplă în Myanmar?

La începutul lunii au fost inundate buletinele cu știrea conform căreia în Myanmar a avut loc o lovitură de stat în care generalii și elita militară au pus stăpânire pe mecanismele de putere ale țării, iar liderul ales în mod democrat, Aung San Suu Kyi, dar și sute de membri de partid au fost reținuți.

De atunci proteste au avut loc în mod constant, iar situația evoluează de la o zi la alta. Așadar, ce se întâmplă de fapt în Myanmar și ce a cauzat această răscoală?

Un mic istoric

Myanmar este o țară din Asia de sud-est știută și sub numele de Burma. Fostă colonie britanică, aceasta și-a declarat independența în 1948, iar de atunci până în 2011 țara a fost condusă de forțele armate. Deși majoritatea oamenilor din Myanmar este budistă, țara are numeroase minorități etnice și religioase, printre care și musulmanii Rohingya – (despre a căror persecutare de către China am scris aici).

Liderul ales al țării, Suu Kyi, este un activist politic recunoscut încă din anii 90, când aceasta protesta în favoarea restaurării democrației în Myanmar. Un fel de „Nelson Mandela” al Asiei, aceasta a petrecut 15 ani în arest la domiciliu, iar în 1991 a primit Premiul Nobel pentru pace pentru activitățile sale de promovare a valorilor democratice. În 2015, aceasta a candidat din partea NLD (National League for Democracy) și a câștigat primele alegeri democratice din Myanmar în 25 de ani.

proteste

Proteste pașnice în Myanmar cerând eliberarea lui Suu Kyi. (Vox)

 

Deși Suu Kyi este recunoscută ca o promotoare a valorilor liberale și a democrației, aceasta a fost criticată dur la nivel internațional în ultimii ani pentru felul în care minoritatea de musulmani Rohingya a fost tratată în Myanmar. Myanmar consideră această minoritate ca fiind imigranți ilegali, le-a negat șansa la cetățenie, iar în decursul ultimilor ani aceștia au fugit din țară pentru a scăpa de persecutarea sistemică suferită în Myanmar. În 2017, mai bine de 700.000 de musulmani Rohingya au fugit în Bangladesh în urma unei intervenții militare împotriva minorității musulmane.

Suu Kyi a apărut și în fața Curții Internaționale de Justiție în 2019, unde a negat faptul că politicile luate împotriva minorității Rohingya de către Myanmar se cataloghează ca acte de genocid. Suu Kyi nu a condamnat actele de genocid luate în 2017 de către armată împotriva minorității Rohingya, aceasta chiar apărând acțiunile forțelor armate la Haga.

Puterea Armatei

De ce acest comportament josnic împotriva unei minorități religioase din partea unui lider democrat care a militat toată viața să pentru democrație și libertate?

Un motiv este nivelul de putere al elitei militare și al forțelor armate, care nu s-a diminuat odată cu venirea lui Suu Kyi la putere. Min Aung Hlaing este comandantul forțelor armate din Myanmar – știută ca și Tatmadaw-, iar acesta a reușit să-și mențină influența politică și puterea armatei în cadrul societății, chiar și cu venirea democrației asupra țării. El are reputația ca fiind cel din spatele acestor violențe și atitudini agresive la adresa minorității Rohingya, acesta fiind și sancționat la nivel internațional pentru felul în care a tratat musulmanii.

Însă, poziționarea lui Suu Kyi față de elita militară a început să ia o turnură. În 2020, aceasta a militat pentru o restricționare a puterii și a rolului armatei în Myanmar, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2020, partidul lui Suu Kyi a câștigat o victorie fulminantă. Realizarea sa electorală însemna implicit un mandat public oferit lui Suu Kyi de a merge înainte cu aceste schimbări.

Forțele armate au văzut această victorie politică ca un semnal de alarmă asupra puterii și legitimității acestora, și anume: există un pericol real de a-și pierde din puterea și influența pe care elita militară o exercită în Myanmar. Aceștia au început să facă declarații nefondate cum că alegerile au fost frauduloase, iar la 1 februarie, în ziua în care sesiunea noului Parlament ales trebuia să înceapă, armata a organizat o lovitură de stat.

lovitura de stat

Tancurile patrulează străzile din Mandalay pe 3 februarie. (Getty Images)

 

Suu Kiy, liderul ales în vârstă de 75 de ani, a fost reținută și pusă sub arest la domiciliu, aceasta fiind acuzată că ar fi în posesie ilegală de walkie talkies și că așa un fapt ar fi violat Natural Disaster Law.

Armata are o istorie importantă în istoria Myanmarului. Constituția din 2008 a alocat elitei militare un sfert din locurile din Parlament, dându-le efectiv putere de veto amendamentelor constituționale. De asemenea, generalii puteau conduce trei ministere cheie – Ministerul de interne, de apărare și chestiuni ce țin de granițe. Timp de mai bine 50 de ani armata a reprezentat cea mai puternică instituție din Myanmar, elita militară având control suprem asupra tuturor aspectelor vieții din țară.

Suu Kyi a fost întâmpinată cu o mare încercare: pe de o parte aceasta încerca să-și ducă la îndeplinire promisiunile și agenda politică în același timp în care nu dorea să creeze animozitate și tensiuni între armată și partidul ei, cu scopul de a evita o lovitură de stat.

Deși Suu Kyi și-a pierdut din credibilitatea de luptător al democrației după evenimentele din 2017 și declarațiile sale de la Haga din 2019, popularitatea acesteia nu s-a diminuat în Myanmar. Armata a adăugat o clauză în constituție care ar putea s-o prevină pe Suu Kyi din a deveni președinte – fiind căsătorită cu un britanic, Suu Kyi nu ar fi putut deveni președinte deoarece clauza menționează explicit că oricine are membrii de familie străini nu poate deveni președinte.

Însă, NDL a creat un nou rol – State Counsellor-, prin care Suu Kyi a devenit liderul de facto al țării, având mai multe puteri decât generalii. Această mișcare, dar și încercările repetate ale guvernului condus de Suu Kyi de a limita puterea armatei, aceasta nefiind dispusă să negocieze cu generalii, a dus la lovitura de stat.

Min Aung Hlaing, comandatul forțelor armate din Myanmar. (Getty Images)

 

De la începutul lunii au avut loc proteste în Myanmar cerând eliberarea lui Suu Kyi și mesaje care-l acuză pe Min Aung Hlaing ca fiind un dictator. Armata a anunțat că această stare de urgență va dura cel puțin un an, că armata acționează în folosul oamenilor și vor organiza în curând alegeri care să restaureze democrația în Myanmar.

Armata a impus restricții de deplasare și de adunare și a intervenit violent în încercările de a dispersa mulțimile care protestează, iar acest weekend s-a soldat și cu primele victime ale protestelor. Forțele de ordine au intrat în forță, dispersând protestele împotriva loviturii de stat și escaladând violențele: 18 oameni au murit împușcați, sute au fost bătuți și peste o mie au fost arestați.

Deși măsuri au fost luate –  Facebook a interzis postările ce susțin și promovează lovitura de stat, iar UE, ONU și SUA au condamnat acțiunile, UE anunțând că va impune sancțiuni economice împotriva armatei – situația pare să se intensifice pe zi ce trece.

 

Sursă foto: BBC

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și