Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Ce se întâmplă în Irlanda de Nord?

La finalul lunii martie violențe au erupt în Irlanda de Nord, unde o stabilitate extrem de fragilă între unioniști și naționaliști pare să fie pusă la încercare de evenimentele din ultimele săptămâni.

Vom încerca să înțelegem de ce exisă aceste tensiuni, de ce au izbucnit violențele acum și care sunt motivele actuale pentru care aceste tensiuni au revenit la suprafață.

Ce s-a întâmplat?

Violențele au erupt pe 29 martie într-un cartier din Londonderry în urma unei încercări din partea autorităților de a destrăma o mulțime. Aceste evenimente au continuat timp de 5 nopți la rând, iar tensiunile s-au răspândit, ajungând și în Belfast, unde ofițeri de poliție au fost atacați, iar mai bine de 15 dintre aceștia au fost răniți în capitala Irlandei de Nord.

O mică istorie

Pentru a înțelege complexitatea acestor tensiuni, merită să ne aplecăm puțin asupra istoriei acestor tensiuni.

„The Troubles” cum este știut conflictul din Irlanda de Nord reprezintă o perioadă de conflict din Irlanda de Nord care a durat peste 30 de ani, în mare între 1960 și 1990. Principalele motive ale conflictului erau de o natură naționalistă și politică, mai degrabă decât una religioasă, alimentate în mare parte de o însemnătate istorică.

Taberele se împărțeau în felul următor: unioniști/loialiști care erau protestanți și doreau respectarea statutului constituțional al Irlandei de Nord ca făcând parte din Marea Britanie, erau susținători ai monarhiei britanice și se opuneau unei unificări cu Irlanda și a independenței țării.

De cealaltă parte erau republicanii/naționaliștii: aceștia erau în principal catolici și doreau unificarea Irlandei de Nord cu „țara-mama” – Irlanda-  și țara să fie declarată independentă în întregime de restul regatului britanic.

Conflictele au izbucnit de-a lungul acestor trei decade, ducând la asasinări, atacuri teroriste sau ambuscade pe ambele părți. Cele mai faimoase atacuri sunt ale republicanilor, care prin filiala lor paramilitară, IRA (Irish Republican Army), au asasinat membrii din cabinetul lui Margaret Thatcher, pe Lord Mountbatten (unchiul recentului decedat Prinț Philip, soțul Reginei Elizabeta a II-a). De asemenea, forțele britanice au fost la fel de nemiloase ca și grupările teroriste din Irlanda, producând evenimente, precum „Bloody Sunday”, unde 26 de civili au fost împușcați de către forțele de ordine britanice în 1972.

„The Troubles” s-a încheiat în mod „oficial” odată cu „The Good Friday Agreement” din 1998, care pune sfârșit unui proces de pace extrem de complicat. De la încetarea conflictului agreat de ambele părți tensiunile dintre cele două tabere s-au atenuat în acești ultimi 20 de ani, însă ranchiuna este încă extrem de prezentă la nivel societal.

Să nu uităm că există în continuare delimitări prin ziduri între cartierele naționaliste și unioniste din marile orașe ale Irlandei de Nord pentru a limita contactul și implicit conflictul dintre acestea.

zid

Sursă foto: Wikipedia

 

Așadar, având acest mic context al tensiunilor, să ne uităm la evenimentele care au declanșat o recidivare a acestor tensiuni și violențe în Irlanda de Nord.

Ce a provocat violența?

Tensiunile au început în urma unui anunț în care autoritățile declarau că nu vor pune sub acuzație liderii partidului Sinn Fein, care au încălcat restricțiile impuse pe perioada pandemiei și au luat parte la înmormântarea lui Bobby Storey, unul dintre cei mai importanți lideri din IRA (= o grupare paramilitară care lupta pentru reunificarea Irlandei de Nord cu restul Irlandei; IRA este considerată de către mulți o grupare teroristă, iar Sinn Fein este latura politică a mișcării).

În timp ce înmormântarea lui Storey a strâns mulțimi de mai bine de 2000 de oameni, comunitățile loialiste au acuzat autoritățile de ipocrizie partizană. Loialiștii au declarat că aceștia și-au anulat tradiționala paradă de 12 iulie pentru a respecta regulile de distanțare impuse de pandemie, în timp ce această înmormântare a avut loc, iar participanții nu vor primi nicio penalitate.

inmormantare

Sursă foto: Pacemaker

 

De asemenea, un alt motiv pentru resentimentul loialiștilor este alimentat și de succesul acțiunilor agresive ale autorităților împotriva activității criminale, mare parte care este condusă de grupări loialiste.

Deși în primele zile ale violențelor participanții păreau a fi predominant loialiști, iar violențele aveau loc în cartiere loialiste, odată cu ascensiunea tensiunilor violențele au început să aibă loc între loialiști și naționaliști în jurul „liniilor de pace” – liniile de demarcație/ zidurile care separă cartierele naționaliste de cele loialiste. Altercațiile au escaladat în Belfast, unde până la 600 de oameni au luat parte la violențe, forțele de ordine nemaifiind în stare să stăpânească mulțimea.

O mare parte dintre participanții la violențe sunt tineri, unii având vârste și de 12 ani. Vârsta atât de fragedă a acestora doar confirmă faptul că tensiunile, moștenirea istorică din „The Troubles” și resentimentul structural între aceste două segmente este transmis din generație în generație.

Deși este încă neclar dacă aceste violențe au fost organizate de grupări paramilitare autoritățile au declarat că este clar că aceste mișcări au o componentă de organizare la mijloc.

Brexit: alt motiv de furie

Aceste revolte au de asemenea loc și pe fundalul unor tensiuni alimentate cu privire la o anumită secțiune din acordul Brexit.

Încă de la semnarea GFA (Good Friday Agreement) în 1998, procesul de pace a început să elimine controalele la graniță între Irlanda de Nord și Republica irlandeză, acestea încetând complet în 2006. Însă, odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și din piața comună, un nou plan a fost implementat – „Northern Ireland Protocol”.

granita

Sursă foto: Politico EU

 

Acest acord ar elimina nevoia de control vamal între Irlanda de Nord (care face parte din UK și care nu mai este parte din UE) și Republica irlandeză (stat suveran, care este membru UE), însă orice bunuri care intră din Marea Britanie în Irlanda de Nord ar fi supuse unor controale UE. Această decizie a fost criticată aspru de către unioniști, unii declarând că această problema comercială ar putea pune chiar viitorul uniunii în pericol.

În săptămâna ce urmează este posibil ca protestele să continue, în special în contextul în care tocmai ce a avut loc cea de-a 23-a aniversare de la semnarea „Good Friday Agreement”. De asemenea, odată cu vestea morții Prințului Philip, loialiștii ar putea folosi această ocazie pentru a-și manifesta respectul și reverența față de Coroană, ceea ce ar putea crea tensiuni.

Pentru alte analize True Story Project despre Brexit, puteți accesa: „Politica externă UE, din eșec în eșec?” și „România după Brexit – Care este soarta studenților și muncitorilor?”

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și