Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Ce se întâmplă în Gaza?

Săptămâna trecută au început să ia amploare cele mai violente tensiuni dintre grupările palestiniene și cele israelieni din 2014 încoace, conflictul începând să ia contur în ultimul weekend al sărbătorilor musulmane de Ramadan.

De ce au explodat acum tensiunile?

De la mijlocul lunii aprilie au început să escaladeze tensiuni în Ierusalim, orașul sfânt pe care atât evreii israelieni, cât și musulmanii palestinieni îl consideră ca fiind capitala lor sfântă. Odată cu sărbătorile de Ramadan care au început la mijlocul lunii aprilie, Israel a impus restricții asupra grupărilor publice, impunând o limită de 10.000 de oameni pentru cei care se întâlneau pentru a se ruga la moscheea Al Aqsa.

moscheea al-aqsa

Sursă foto: Associated Press

 

Moscheea Al Aqsa este printre cele mai importante lăcașuri sfinte musulmane, având o relevanță simbolică și istorică extrem de mare. În același timp, moscheea are o importanță simbolică și pentru cultură evreiască, locația moscheii fiind locul unde primele temple evreiești s-ar fi construit.

Se pare că zeci de mii de palestinieni ar fi fost întorși din drum de la rugăciune odată ajunși la moscheea Al Aqsa, provocând un sentiment de indignare atât din partea palestinienilor, cât și din partea israelienilor mai moderați.

În ziua de 8 mai, – cea mai sfânta zi de Ramadan – zeci de mii de musulmani s-au adunat pentru a se ruga la moscheea Al Aqsa. Moscheea reprezintă un lăcaș de rugăciune atât pentru musulmani, cât și pentru evrei. Poliția israeliană a blocat musulmani din a intra în moschee, iar odată ce tensiunile au escaladat de-a lungul primelor zile, forțele de ordine au devenit tot mai violente, folosind gaze lacrimogene și grenade, ceea ce a dus la o condamnare din parte comunității palestiniene.

Hamas (o grupare palestiniană, care este recunoscută de către SUA, Israel, Canada, UE și Japonia drept o organizație teroristă, și care controlează și administrează Fâșia Gaza) a răspuns la acțiunile israeliene de la moscheea Al Asqa lansând un număr de rachete care vizau comunități israeliene din Fâșia Gaza, care au ajuns și în suburbiile Ierusalimului.

De la momentul acestui act, violențele doar au continuat să crească –  iar un schimb de rachete între Hamas și forțele israeliene s-a intensificat, iar mai bine de 222 de oameni au murit, majoritatea fiind palestinieni din regiunea Fâșiei Gaza.

Aceste tensiuni s-au ramificat peste tot în Israel, iar conflicte au început să apară în orașe cu comunități mixte de evrei și arabi.

tensiuni israel

Sursă foto: Associated Press

 

Hamas vs. Fatah

De asemenea, există și chestiuni de politică internă care intră în calculul acestor violențe. Hamas, care este o organizație politică profund fundamentalistă, care are și o aripă militară – aceasta nu recunoaște statul Israel. Gruparea are în subordine Fâșia Gaza, însă din cauza geologiei sale specifice o mare parte din regiune nu poate fi locuibilă, iar aceasta depinde extrem de mult de Israel pentru provizii și alte ajutoare.

Principala grupare de opoziție a lui Hamas este Fatah, un partid naționalist palestinian care împărtășește o viziune mai moderată decât Hamas. Fatah este în favoarea unei soluționări politice din care să reiasă formarea a două state – Israel și Palestina. Fatah a pierdut majoritatea în 2006, iar un posibil compromis în 2014 a eșuat între cele două grupări palestiniene. Fatah are în subordine West Bank, care include și Ierusalimul de est.

Un argument care să justifice acțiunile violente din partea Hamas are și o componentă puternică de politică internă – și anume, să se poziționeze drept un jucător politic serios în fața partidului Fatah și să-și exprime refuzul de a amâna alegerile din Palestina.

Netanyahu, un lider contratimp

Dinamic politică internă nu există doar în regiunea palestiniană, ci și în Israel. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a fost acuzat că profită de tensiunile violente din Gaza pentru a amână procesul politic de formare a unui guvern, care i-a fost acordat opozantului său politic.

Netanyahu, prim-ministrul cu cel mai lung mandatat din istoria Israelului a eșuat să asigure o majoritate la alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii martie – al patrulea set de alegeri în doi ani. Netanayahu a avut până în dată de 5 mai posibilitatea de a forma un guvern, însă acesta a eșuat, iar președintele Reuven Rivlin i-a acordat posibilitatea de a forma un guvern opozantului saă politic, Yair Lapid.

netanyahu

Sursă foto: Reuters

 

Însă, foamea de putere a lui Netanyahu pare a fi necontenită. În contextul în care acesta se află în mijlocul unui proces în care este acuzat de corupție, pierderea poziției sale de șef de stat ar însemna pierderea imunității politice.

În acest context, anumiți oficiali l-au avertizat pe Lapid că Netanyahu va crea un incident de securitate națională pentru a amâna procesul politic de tranziție și pentru a ține cu dinții de putere. Deși aceste argumente ar putea părea părtinitoare, Netanyahu a avut nenumărate șanse de a încerca să detensioneze situația, însă acesta a ales să n-o facă. Acesta ar fi putut să oprească forțele armate din a deveni violente la moscheea Al Aqsa și ar fi putut să acționeze mai din timp pentru a nu lasă situația să iasă de sub control și să degenereze în felul în care s-a întâmplat.

Anumiți experți spun că violențele din Gaza reprezintă un beneficiu politic atât pentru Hamas, cât și pentru Benjamin Netanyahu, fiecare pe frontul său politic.

Pe 13 mai, frontul de schimbare care trebuia să consolideze formarea unui guvern în frunte cu Yair Lapid s-a prăbușit. Unul dintre principalii jucători politici care era în favoarea unei alternative politice, – Naftali Bennett –  a ieșit din negocieri, declarând că va acesta încerca să găsească o cale de compromis cu Netanyahu. Deși Lapid a anunțat că va încerca în continuare să formeze un guvern șansele lui de a mai conduce un guvern și de a deveni prim-ministru au scăzut în mod dramatic.

Așadar, un joc de putere politică, geostrategică, religioasă, militară, culturală și nu numai sunt doar câteva dintre caracteristicile unu conflict mult prea complex, complicat și cu o istorie lungă în spate, care nu se va soluționa acum, iar excesele de violență de săptămâna trecută ar putea fi doar începutul unei noi paradigme de putere între Israel și Palestina.

Pentru alte analize True Story Project despre Israel, puteți accesa: „Israel: Votul decisiv” și „Cursa pentru imunizare: Israel vs. SUA”.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și