Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Ce este impozitul progresiv?

Așa cum este de la sine înțeles, acest mod de colectare a impozitului, presupune o creștere procentuală a cotei de impozitare în funcție de anumite praguri salariale. Considerat, în general, o măsură socială menită să reducă discrepanțele salariale din societate, impozitul progresiv a fost prezentat și susținut în mai multe rânduri și formule de PSD, cel mai recent, la finalul anului trecut.

Deși își dorește să creeze echitate salarială, stabilizarea prețurilor și a profiturilor și o mai bună distribuție a bogăției în rândul persoanelor cu un venit mai mic, în realitate, succesul acestei metode depinde de mai multe variabile, cum ar fi modalitatea de redistribuire a sumelor colectate sau menținerea unei stabilități macroeconomice.

Ideea nu este însă nouă. Până în 2004, România a avut un sistem progresiv de impozitare, pe care l-a simplificat succesiv. Cota maximă de taxare atunci era de 40% și se aplica veniturilor considerate „de lux”. Totuși, diferențele raporturilor dintre salariile brute și nete au fost minore în perioada 1991-2018, fapt ce semnifică că inegalitatea a fost nesemnificativ mai mică în acea perioadă.  Și așa cum se arată într-o analiză, cota progresivă nu a adus, însă, mai mulți bani la bugetul de stat, ci din contră.

Unul dintre susținătorii revenirii la impozitul progresiv este economistul șef al BNR, Valentin Lazea, care a publicat recent o analiză cu privire la această modalitate de impozitare. Acesta identifica trei motive principale pentru care impozitarea progresivă ar fi benefică în societatea românească: creșterea veniturilor bugetului de stat, limitarea polarizării sociale, ethosul cultural european.

În primul rând, economistul BNR remarcă că ratele de impozitare din prezent sunt aproape de un minim istoric, România având, în momentul de față, cea mai mică rată de colectare la buget a venitului din Uniunea Europeană. În contextul viitoarelor mari provocări sanitare, cibernetice sau climatice statul se dovedește a fi un „actor indispensabil”, trebuind să dispună de o capacitate financiară crescută. În al doilea rând, potrivit lui Lazea, România este, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania țara cu cea mai inegală societate europeană.

Deși, în rândul persoanelor foarte bogate, această măsură nu ar aduce câștiguri economice, revirimentul populismului, a demagogiei și a naționalismului cu care se confruntă Europa în acest moment ar putea fi explicat de cota tot mai mare de inegalitate socială și, astfel, stăvilit.

Motivul cultural (cel mai important dintre toate, în opinia lui Lazea), așadar, este reprezentat de cultivarea valorilor europene precum solidaritatea, toleranța și grija față de aproape, în opoziție cu mentalitatea dominantă în sfera politică românească, unde în ultimii 30 de ani s-a promovat lipsa de răspundere socială și transparență și pomenile electorale.

„Cine crede că ororile anilor ’30 – ’50 din secolul trecut nu se mai pot repeta, înseamnă că nu a învățat nimic din istorie. Masele nemulțumite de acum vor fi având mai multă educație decât cele de atunci, dar au mult mai puțină credință în Dumnezeu (și în valorile morale) și mult mai multă pretenție de îndreptățire (entitlement), constând din solicitarea de drepturi necorelate cu îndeplinirea obligațiilor.” (Valentin Lazea)

buget de stat

Sursă foto: Tribuna

 

Cu toate acestea, nici în cadrul BNR nu există consens. Eugen Rădulescu, Directorul Direcției de Stabilitate financiară consideră că societatea românească nu este încă suficient de bogată pentru a reveni la această formă de impozitare. Potrivit acestuia, indiferent de nivelul de creștere al cotei de impozitare, nivelul prea mic de absorbție a impozitului în venitul de stat face ca aceasta să devină irelevantă.

Astfel, tot ce s-ar reuși prin adoptarea unei astfel de măsuri ar fi împovărarea mai grea a angajaților, cu precădere a celor cu venituri mari. Rădulescu a mai subliniat faptul, că impozitul progresiv nu este potrivit unei țări în curs de dezvoltare. Profesorul Bogdan Glăvan arăta la rândul său că deși statul român are suficienți bani, o astfel de metodă de impozitare doar ar spori evaziunea fiscală.

De fapt, aceasta este și mare problemă. Constantin Rudnițhi sublinia faptul că actuala cotă unică este o „cotă șvaițer”, dat fiind că s-au făcut (prea) multe derogări de la aceasta, în special în domeniul IT și al construcțiilor. De asemenea, evaziunea fiscală din România, la cotele cele mai mari din Europa, este o problemă mai mare decât modalitatea de colectare, atunci când vine vorba de lipsa banilor din impozite la bugetul de stat.

Tot acesta mai arată că persoanele foarte bogate nu ajung la mari câștiguri din salarii, ci din dividende, vânzări de firme, câștiguri de capitol sau criptomonede și că în trecut, cotele progresive de impozitare se aplicau exclusiv veniturilor obținute din muncă. Spre exemplu, în prezezent cota de impozitare pentru dividende este de 5%.

progresivism

Sursă foto: Heather Boushey

 

De mai multă vreme, state ca Italia, Spania, Germania sau Polonia practică cote progresive de impozitare, sprijinind astfel diferite categorii sociale. Mai recent, țări ca Cehia, Slovacia, Letonia și Lituania au renunțat și ele la cota unică, singurele țări europene care mai practică această metodă de colectare a impozitului pe venit fiind Bulgaria, Estonia, România și Ungaria.

Indiferent dacă este vorba de dezvoltarea unui culturi civice sau a provocărilor tot mai mari cărora statele moderne trebuie să le facă față, impozitul progresiv se conturează a fi o temă de dezbatere în ceea ce privește viitorul economiei Românești, iar implementarea etapizată a acestuia ar putea deveni curând o realitate.

Dacă v-a plăcut această analiza marca True Stpry Project, vă mai recomandăm și altele pe teme economice, precum:  Mineritul de Bitcoin și criza energiei sau 2021 Economic – Chiar n-a fost așa de rău.  

 

Sursă foto: Agora MD

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și