Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Ce este eco-fascismul?

Poate că cel mai adesea tindem să asociem discursul ecologist cu politicile de stânga, acesta susținând de multe ori principii opuse dreptei (tradiționale) precum o oarecare limitare a libertăților individuale, o reglementare mai puternică a producției și a pieței și o implicare mai accentuată a statului în activitățile socio-economice. Însă, odată ce pericolele schimbărilor climatice au devenit tot mai amenințătoare, un discurs radical de dreapta, fundamentat pe ideea suprapopulării planetei și a impactului negativ al oamenirii asupra mediului înconjurător, își face tot mai simțită prezența.

Deși de-a lungul timpului s-au dat mai multe definiții eco-fascismului, putem rezuma că acesta reprezintă o teorie politică conform căreia, mânat de o criză ecologică, un guvern autoritar (sau, în unele interpretări, totalitar) ar urma să sacrifice interesele oamenilor, în sens larg și, în formele sale cele mai radicalizate, chiar anumite grupuri sociale, în beneficiul planetei. Un astfel de guvern și-ar justifica, cel mai probabil, măsurile adoptate invocând urgența salvării „integrității organice a naturii”(Michael E. Zimmerman). În prezent, eco-fascismul este asociat tot mai dus cu fenomenul migrației, acesta fiind considerat a se afla în relație directă cu suprapopularea și supraindustrializarea.

O generalizare a acestei ideologii ar putea conduce chiar la campanii de sterilizare în masă a populației, după criterii eugenice, ceea ce ar aduce cu sine o agravare a discriminării rasiale, minoritățile etnice devenind astfel și mai vulnerabile.

Originile acestor idei au fost deseori numite malthusiene, după economistul britanic de final de secol XVIII, Thomas Robert Malthus. În lucrarea sa de căpătâi, An Essay on the Principle of Population, acesta explica că o creștere a nivelului de trai conduce la o creștere inevitabilă a populației și nu la menținerea și răspândirea bogăției dobândite, iar legile care vizează limitarea și combaterea sărăciei produc mai curând inflație decât bunăstare.

Potrivit lui Malthus, creșterea populației este condiționată în mod direct de mijloacele de subzistență, dar, dacă populația crește exponential, acestea din urmă cresc doar linear, ceea ce, pe termen lung, va conduce la foamete și pauperitate. Ideile malthusiene au fost combătute în repetate rânduri. Totuși, acestea rămân un punct de referință și pentru economiști contemporani.

O mai clară sinteză a ecologiei cu fascismul a fost, însă, realizată de Nazism. Propaganda ecologistă a acestora, izvorâtă din frica de suprapopulare și consumare a resurselor, a luat, însă, o direcție rasială clară, îngrijorările ecologice fiind, în final, abandonate.

Janet Biehl și Peter Staudenmaier propun, în cartea lor Ecofascism: Lessons from the German Experience, că interesul naziștilor pentru ecologie ar proveni de la o tendință romantic-agrară și o ostilitate specifică cu privire la civilizația urbană. Tot de aici s-ar explica și legătura mistică a acestora cu patria și pământul și puritatea etnică, reunite sub sloganul „Sânge și Pămâmt” (Blut und Boden).

eco-fascism

Sursă foto: Medium

 

Gânditori de dată mai recentă ca Garett Hardin și Pentti Linkola au fost foarte adesea numiți teoreticieni ai eco-fascismului, din cauza dilemei „eticii bărcii de salvare”, cu care au ilustrat problema suprapopulării. Potrivit acesteia, într-un ocean există o barcă de salvare cu 50 de oameni la bord, dar capacitatea acesteia este de 60 de pasageri. Pe lângă aceștia, în ocean înoată încă 100 de oameni care nu s-au putut urca în barca de salvare.

Întrebarea care se pune aici este dacă cei din barca de salvare trebuie să mai primească în 10 persoane la bord și, daca da, atunci pe cine. În situația în care toți cei 100 de înotători sunt aduși la bord, barca se scufundă, ducând la moartea tuturor, deci la o catastrofă. Celelalte două posibile soluții ale problemei rămân a lua încă 10 pasageri la bord, pierzând orice coeficient de siguranță și fiind nevoiți să alegem discriminatoriu persoanele salvate și a nu lua niciun pasager la bord, ferindu-ne de toți cei care ar urma să facă tot posibilul pentru a se urca în barcă. Raționamentul lui Hardin era menit, în primul rând, să justifice neimplicarea statelor bogate în salvarea celor sărace.

first aid

Sursă foto: Lifesaver First Aid & Aquatics

 

În ultimii ani, mai multe grupări ecologiste din diferite părți ale lumii au adoptat discursuri radicale cu privire la umanitate, asociate adesea și cu scene de violență și chiar terorism, ca parte a unui „război declarant împotriva umanității”.

Spre exemplu, orchestratorul atentatelor de la moscheile din Christchurch, Noua Zeelandă, din 2019 se numea, în manifestul său „Marea înlocuire” (The Great Replacement) eco-fascist și etno-naționalist. De asemenea, într-un raport al Agenției de Cercetare în Securitate Națională din Suedia din 2020 se arăta că este mult mai probabil ca grupările eco-fasciste să acționeze prin acte de terorism decât să dorească puterea politică, urmărind să accelereze selecția naturală.

În contextul pandemiei de Coronavirus, discursurile eco-fasciste au proliferat din nou, susținându-se că virusul ar fi, de fapt, un leac la adevăratul virus, „cel uman”. De asemenea, densitatea din ce în ce mai mare a populației din țările bogate, cauzată de migrație este văzută ca un principal factor de risc în problemele climatice, iar soluțiile care se propun sunt tot mai adesea radicale, invocându-se ca soluție ultimă chiar reinstaurarea ordinii rasiale a planetei.

Pericolul eco-fascismului este cu atât mai îngrijorător cu cât se poate remarca o tendință generală de radicalizare și naționalizare a discursurilor și preferințelor politice în ultimii 10 ani, după cum se arată și într-un recent sondaj al True Story Project.

Vă mai recomandăm și alte articole pe teme sociale: Extrema dreaptă în era post-Trump, Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum în pandemie?

 

Sursă foto: The University Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și