Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Când se vor vindeca rănile lăsate de Covid-19?

A devenit de multe ori clișeic să explicăm în cât de multe moduri ne-a schimbat radical viața ultimul an dominat de pandemia de Covid-19, însă efectele abia acum încep să se resimtă cu adevărat. Odată cu trecerea timpului putem observa mult mai clar care e potențialul pe termen lung al acestor efecte dezastruoase din economie și putem gândi cu adevărat soluții care să revitaliza.

O serie de măsuri de relaxare a restricțiilor deja a început în aproape toată Europa și credem că merită să aruncăm o privire la care sunt principalele provocări pe care pandemia le lasă în urma ei, cel puțin la acest moment.

Care au fost cele mai lovite sectoare?

Schimbările majore de flux al vânzării și cumpărării pe o perioadă scurtă pot cauza găuri financiare masive în bursele mondiale, iar asta poate afecta orice jucător din piață. FTSE, Dow Jones industrial Average și Nikkei sunt doar câteva din piețele care au fost lovite puternic în primele luni de pandemie ale anului trecut. Principalele burse de valori din Asia și SUA au început să se redreseze odată cu anunțarea vaccinului în noiembrie 2020, dar FTSE este în continuare pe o pantă descendentă, suferind o scădere cu 14,3% în 2020, cel mai dificil an din 2008 până în prezent.

Ca răspuns la o piață de investiții ce se afla în plin picaj, băncile centrale au redus cât de mult au putut dobânzile. Această măsură a venit din dorința de a crește lichiditatea cât mai mult, dar și pentru a încuraja investitorii să facă împrumuturi în continuare. Analiștii sunt totuși rezervați în continuare deoarece orice altă carantină sau întârziere a vaccinurilor poate crea o volatilitate ridicată în piața financiară.

Piața muncii este probabil cea care a avut cel mai mult de suferit și în cadrul căreia s-au produs cele mai multe schimbări, unele dintre ele ce par ireversibile. Situația pandemică ne-a obligat să devenim adepții distanțării sociale aproape permanente, ceea ce a cauzat lovituri imense pentru industriile ce supraviețuiau exact pe baza interacțiunii sociale. Spre exemplu, în SUA rata șomajului a atins un maxim de 8,9% anul trecut, semnificând finalul unei decade dominate de o piață a muncii în continuă expansiune.

Un astfel de scenariu a obligat majoritatea agenților economici, de la IMM-uri micuțe până la cele mai mari corporații ale lumii, să găsească soluții cât mai rapide și eficiente pentru a se conforma restricțiilor impuse de autorități. Unii au găsit soluții care s-au dovedit chiar mai avantajoase din punct de vedere financiar, cum ar fi lucrat de acasă în multinaționale, unde milioane erau cheltuite pentru costurile legate de sediu, în timp ce alții fie au fost nevoiți să acceseze ajutoare și stimulente guvernamentale fie au dispărut total de pe piață.

covid19 virus

Sursă foto: Getty Images

 

Cu siguranță cel mai afectat sector a fost cel HoReCa, pentru ca substituentele digitale au fost insignifiante sau chiar inexistente în multe situații. Valurile periodice de măsuri de carantinare au pus foarte mulți patroni în situații extrem de dificile, în care fie au fost nevoiți să pună lacătul pe afacerile lor sau să depună eforturi inumane pentru a se ține în viață până când restricțiile vor dispărea.

Un alt mare sector care a avut enorm de suferit a fost cel al investițiilor guvernamentale. Foarte multe țări au fost nevoite să pompeze artificial bani în economie pentru a evita falimentul, ceea ce a cauzat găuri adânci în care guvernele aruncau constant bani fără a știi exact când va veni momentul în care vor fi nevoite să se oprească. Această situație a dus la o creștere masivă a datoriei publice ce prezintă un risc investițional major pe termen lung.

Care sunt riscurile și provocările pentru 2021?

Una din principalele provocări pe care pandemia o va lăsa în urma ei va fi plata datoriile publice generată creșterea imensă a cheltuielilor guvernamentale pentru pachetele de sprijin oferite consumatorilor și firmelor, dar și relansarea cât mai lină a investițiilor publice. Deficitul public va crește probabil către niveluri nemaivăzute în ultimul deceniu, iar soluții trebuie găsite pentru a atenua aceste efecte cât mai mult.

Planul de relansare al UE este cel mai bun exemplu de efort comun al statelor pentru a depăși această perioadă de revitalizare. Anul trecut liderii Uniunii au stabilit un buget de 1.800 de miliarde de Euro ce va fi injectat în economia europeană pentru a reconstrui ceea ce pandemia a stricat.

PNRR-ul este ocazia unică pentru țara noastră, nu doar de a relansa economia la nivelul la care se află înainte de pandemia Covid-19, dar de a face investițiile atât de dorite și necesare pentru dezvoltarea pe termen lung a României. Cele 80 de miliarde de EURO ce urmează să pătrundă pe teritoriul nostru vor reprezenta un plan investițional gigantic, iar odată cu acesta vine și provocarea administrării acestuia.

O altă provocare de scară mondială ce a fost accelerată mai degrabă de pandemie, este aceea a robotizării și automatizării. Criza a accelerat masiv utilizare roboților atât în producție, cât și în industria serviciilor, deoarece atât lucrătorii, cât și consumatorii au fost nevoiți să respecte normele de distanțare socială. Deși asta va duce la o creștere masivă în termeni de productivitate, milioane de locuri de muncă vor fi pe cale de dispariție.

disponibilizari covid-19

Sursă foto: Getty Images

 

Peste 100 de milioane de oameni din opt dintre cele mai mari economii din lume, vor fi nevoite să-și schimbe ocupația până în 2030, conform McKinsey&Co. Tot conform aceluiași studiu cei mai susceptibili de a fi nevoiți să producă o schimbare a ocupației sunt cei mai puțin educați, femeile, minoritățile etnice și tinerii.

Eric Robertsen, șeful global de cercetare al Standard Chartered Plc. spune că: ”Multe dintre aceste locuri de muncă au dispărut pentru totdeauna. Locurile de muncă cu salarii reduse în companii sau sectoare marginale au dispărut pe măsură ce companiile au dat faliment. Multe dintre companiile mai adaptabile vor fi umplut golul, dar cu mai puțini lucrători”

Nu în ultimul rând un risc major ce a fost vehiculat de multe ori în ultimele luni este cel al inflației. Anul 2020 a dus la multe fluctuații în indicele global al prețurilor ceea ce a cauzat un efect de domino către inflație. Totuși miliardele ce au fost pompate artificial de guvern în piață, cât și scăderea forțată a ratei dobânzilor au menținut situația la un nivel de plutire.

Cu toate acestea, odată cu retragerea suportului guvernamental, riscul inflaționist este unul destul de ridicat și depinde extrem de mult de cât de lină va fi trecerea societății la o lume fără restricții din nou. În acest moment, piața investițiilor este destul de rigidă, deoarece tuturor le este frică de acest risc și va trebui să sperăm că nu este vorba de formarea unei noi bule financiare ce stă să explodeze chiar sub nasul nostru.

Concluzii

Este totuși devreme pentru a putea determina cât timp mai avem până când vom putea spune cu adevărat că ne-am întors la normalitate, dar în acest moment premonițiile par să fie optimiste.

Totuși, pare din ce în ce mai probabil că nu ne vom mai putea întoarce total la viața pe care o aveam înainte de pandemia Covid-19, mai ales în ceea ce privește piața muncii și automatizarea acesteia. Rănile pe care această perioadă de criză le-a lăsat sunt cu adevărat adânci și umanitatea va avea nevoie de mult timp pentru a le vindeca, dar și pentru a învăța să trăiască cu cicatricile.

Vă mai recomandăm și alte articole True Story Project precum Mai primește România cele 30 de miliarde de la UE? și Radiografie economică- Datorii, Creștere economică și Șomaj în România, Ungaria & Bulgaria

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și