Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Canalul Suez – interdependența globală în derulare

Luni, 29 martie, epopeea de pe Canalul Suez a luat sfârșit. După mai bine de o săptămână, un cargobot imens – Ever Given – care a reușit să rămână blocat între malurile Canalului Suez a fost în sfârșit eliberat după 7 zile.

Blocarea cargobotului Ever Given pe traiectoria Canalului Suez timp de o săptămână a avut niște repercusiuni serioase, iar importanța acestei stagnări nu poate fi subestimată.

Canalul Suez – un traseu economic esențial

Canalul Suez reprezintă unul dintre cele mai importante trasee maritime din lume din punct de vedere economic, geostrategic si geopolitic. O strâmtoare artificială în Egipt făcută de-a lungul apei Canalul Suez leagă Marea Mediterană de Marea Roșie, făcând legătură între Africa și Asia.

vas

Sursă foto: New York Times

 

An de an, de-a lungul acestui Canal trece mai bine de 10% din întregul transport maritim global. Blocajul a costat economia în medie de 9.6 miliarde de dolari în fiecare zi, dat fiind întârzierile cauzate de blocarea cargobotului de-a lungul strâmtorii din Suez.

Acest eveniment nu numai că a devenit un meme viral pe platformele de social media, imaginea cu o macara care încearcă să miște cargobotul mamut făcând înconjurul lumii, dar eșecul strategic de a înlătura cargobotul și de a elibera Canalul a arătat cât de dependentă este în continuare economia globală de transporturile maritime. Mai bine de 70% din totalul comerțului internațional se face în continuare prin intermediul transportului maritim.

Întârzierile datorate acestui blocaj maritim ar mai putea decala încă cu o săptămână programul a sute de ambarcațiuni și cargoboturi care trebuiau să parcurgă același traseu. Cu atât mai mult, impactul asupra lanțului de aprovizionare s-ar putea desfășura pe parcursul a câteva luni de acum încolo.

meme

Sursă foto: Twitter

 

Așadar, anumite învățături se pot trage din urma acestui fiasco.

În primul rând, povestea Canalului Suez este una ce ține de globalizare. Deși Președintele Egiptului, Abdel Fatah al-Sissi a celebrat eliberarea cargobotului drept o victorie națională, acest întreg demers reprezintă definiția proiectului de globalizare.

Conform unui material din Washington Post, incidentul a arătat natura internațională a realității economice globale în care trăim în ziua de azi: făcând referire strict la cargobot, „MV Ever Given este deținut de o companie din Japonia, operat de o firma de transport maritim din Taiwan, manageriat de o companie din Germania și înregistrat în Panama”. De asemenea, și traseul cargobotului are o dimensiune globală: acesta avea marfă și produse destinate atât continentului asiatic, cât și celui european.

În al doilea rând, dificultățile logistice de a repune pe traseu cargobotul și de a elibera Canalul au scos la iveală fragilitatea economiei globale. Acum mai bine de 150 de ani, când Canalul Suez fusese deschis comerțului, tranzitul maritim a crescut într-un mod exponențial de atunci și până în prezent.

În momentul de față, capacitatea acestor cargoboturi a crescut chiar de mai bine de 1500%, extinzând nu numai capacitatea mărfurilor, dar și diversitatea bunurilor de consum. Pe această cale, mărimea acestor cargoboturi duce la blocaje de-a lungul strâmtorii din Canalul Suez, ceea ce poate duce la niște întârzieri cu pierderi economice colosale, cum am observat cu toții în decursul acestei săptămâni.

De asemenea, acest incident a arătat și vulnerabilitatea unei lumi și a unei economii interdependente – unde un bun este produs într-un loc, acesta fiind apoi transportat către o destinație printr-un traseu care străbate mai multe continente.

Datorită acestor urmări devastatoare din urma acestui blocaj mulți analiști și-au pus problema de alte crize iminente care ar putea apărea odată cu expunerea acestei vulnerabilități la nivel global. De exemplu, China își importă mare parte din produsele esențiale, cum ar fi fierul – pentru a menține nivelul accelerat de infrastructură pe care îl demarează- , cât și petrolul.

blocaj suez

Sursă foto: Bloomberg

 

În alte cuvinte, China se bazează pe aceste importuri de bunuri, care reprezintă o bună parte din strategiile geostrategice ale statului chinez.

Aceste rute de tranzit, cum este Canalul Suez sunt atât de vitale pentru continuitatea activității economice globale, încât acestea trebuie reglementate și monitorizate în mod constant. De asemenea, au fost deschise și discuții privind crearea de rute alternative sau alte state care au profitat de acest blocaj pentru a promova alte rute.

Asemenea blocaje maritime au expus vulnerabilitatea nu doar a economiei globale, dar și a unor actori extrem de importanți. Dacă asemenea incidente vor continua, acestea pot avea o evoluție periculoasă, putând să devină o nouă formă de șantaj sau terorism economic, strategic și politic.

Pentru alte analize True Story Project, puteți accesa: „Primăvara Arabă – un deceniu pierdut” și „Paradigma unui nou război mondial sau WW3 – 2.0”.

 

Sursă foto: BBC

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și