Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Bulgaria în zona euro din 2024, România când?

Bulgaria ar putea intra în zona euro în 2024, dar cea mai săracă națiune a UE este divizată în privința perspectivei de a renunța la moneda națională și de a se alătura clubului exclusivist al monedei unice europene.

Spre deosebire de România, aderarea la zona euro nu a fost controversată din punct de vedere politic în Bulgaria. Președintele Rumen Radev a recunoscut că este o alegere strategică, deși își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor mai rapidă decât a salariilor, ceea ce inițial ar scădea nivelul de trai al bulgarilor.

Bulgaria a fost admisă împreună cu Croația în mecanismul ERM-2, o etapă obligatorie pentru aderarea la euro, în iulie 2020.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țările când aderă la euro este că nu mai pot folosi cursul de schimb ca o pernă de amortizare a șocurilor economice, dar Bulgaria declară că își raportează deja moneda,  levul,  la euro și intenționează să adopte moneda unică la valoarea fixă actuală.

Criteriile de convergență – Cum aderă o țară la zona euro?

La 1 ianuarie 1999, Uniunea Europeană a introdus noua sa monedă, euro. Euro a fost creat pentru a promova creșterea, stabilitatea și integrarea economică în Europa, iar inițial a fost o monedă generală folosită pentru comerțul dintre țările din cadrul uniunii.

În prezent, pentru a adera la zona euro, un stat membru trebuie să îndeplinească niște criterii de convergență. Rolul lor este de a verifica dacă un stat membru este pregătit să introducă moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va genera riscuri economice pentru statul membru însuși sau pentru întreaga zonă euro.

Un exemplu pe care îl cităm des în acest sens este Grecia, unde îndeplinirea criteriilor de convergență la momentul aderării este și astăzi intens dezbătută.

Criteriile de convergență sunt stabilite la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pot fi consultate aici.

  1. Stabilitatea prețurilor – Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5% peste rata celor trei state membre cu cele mai bune performanțe.
  2. Finanțe publice sustenabile – Țara nu ar trebui să fie sub procedura de deficit excesiv. Statele membre ale zonei euro ale căror deficite depășesc 3% din PIB sau a căror datorie depășește 60% din PIB se confruntă cu o Procedură de Deficit Excesiv, mai exact anumite măsuri pentru a corecta dezechilibrul.
  3. Stabilitatea cursului de schimb – Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani, fără abateri puternice de la cursul central ERM II și fără a devaloriza cursul central bilateral al monedei sale față de euro în aceeași perioadă.
  4. Ratele dobânzilor pe termen lung – Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2% peste rata celor trei state membre cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.

Istoria Bulgariei cu zona euro – Consiliul Monetar

Introducerea unui Consiliu Monetar în 1997 a marcat sfârșitul hiperinflației în Bulgaria. La sfârșitul anului 1996, Bulgaria se afla în mijlocul unei crize bancare și intra într-o perioadă de haos, proteste și dezechilibre masive. Soluția fost adoptarea unui consiliu valutar care a fixat leva la euro și este considerat un exemplu de succes legat de puterea pe care o are un sistem credibil în a redresa reputația unei monede și comportamentul economic.

preturi crescute

Sursă foto: France 24

 

În prezente, toate levele aflate în circulație sunt acoperite cu euro, plus o marjă de siguranță. Cursul fix de 1 euro=1,95 leva este stabilit prin lege. Pe de altă parte, în România, după cum știm, avem un curs flexibil, cu fluctuațiile fiind controlate, dar la voia schimbărilor politice și economice.

Pe de altă parte în Bulgaria, politica fiscală prudentă și datoria publică scăzută s-a dovedit a fi o ancoră importantă pentru stabilitatea macroeconomică de-a lungul crizelor economice.

Levul bulgar a fost răsplătit și a fost inclus în Mecanismul european al cursului de schimb II (ERM II) în iulie 2020. BCE și Banca Națională a Bulgariei au stabilit o cooperare strânsă în domeniul supravegherii bancare.

Criticii zonei euro consideră însă mișcarea o greșeală. Criteriile de aderare nu includ și PIB-ul per cap de locuitor, indicator unde Bulgaria se află mult sub România și media zonei euro. Banca Mondială clasifică Bulgaria drept națiune cu venituri medii superioare, dar este considerată cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană.

În timp ce Bulgaria dispune de un PIB pe cap de locuitor de $ 9,975.78, al României este de  12,896.09, conform cifrelor din 2020.

De departe, cel mai mare dezavantaj al monedei euro este politica monetară unică care adesea nu se potrivește condițiilor economice locale. Majoritatea zonei euro este prosperă , cu o creștere economică ridicată și un șomaj scăzut. În schimb, state precum Bulgaria, România și Croația suferă de recesiuni economice prelungite și șomaj ridicat, în anumite condiții precum situația pandemică.

Soluțiile keynesiene clasice pentru aceste probleme sunt complet diferite. Țările cu creștere mare ar trebui să aibă rate ale dobânzilor ridicate pentru a preveni inflația și un eventual colaps economic. Țările cu o creștere scăzută ar trebui să scadă ratele dobânzilor pentru a stimula împrumuturile.

În teorie, țările cu șomaj ridicat nu trebuie să își facă griji cu privire la inflație din cauza disponibilității șomerilor de a produce mai multe bunuri. Indicațiile zonei euro sunt însă uniforme, iar pentru Bulgaria inflația se preconizează principala provocare în aderarea la zona euro.

Unde se situează România?

Majoritatea românilor (75%) erau în favoarea adoptării euro în 2021. Avem cea mai abruptă creștere a opiniei pozitive dintre țările UE (+12 pp, de la 63% în 2020), potrivit sondajului Eurobarometru Flash. Mai puțin de un sfert, 23% dintre români, au fost împotrivă, iar restul au fost indeciși.

Aderarea României este însă un vis care se pare că apune de la an la an. 2024 se anunța pentru România un nou start al aderării, dar între timp nu mai îndeplinim niciunul dintre criteriile de convergență, din cauza pandemiei și haosului politic în care România s-a adâncit după ultimele alegeri parlamentare.

Cadrul care să permită României adoptarea monedei euro depinde mai degrabă de politicieni și nu de oficialii Băncii Naționale, veste care trebuie să ne îngrijoreze pe termen scurt, mediu și lung având în vedere evoluțiile recente.

Guvernul plănuise reforme ambițioase ale cheltuielilor și veniturilor pentru a reduce deficitul la sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% din PIB în 2020. Guvernul trebuia să propună reforme semnificative pentru sistemul de pensii până la sfârșitul anului 2021 și s-a angajat reduca deficitul fiscal la încasarea de TVA.  S-au făcut puține progrese în ultimele luni, iar acum perspectivele unei implementări rapide s-au diminuat și mai mult.

Printre cele mai importante acțiuni asumate de România în domeniul fiscal prin PNRR se numără analiza sistemului fiscal, în 2022, cu scopul de a uniformiza legislația în ceea ce privește taxarea veniturilor, respectiv eliminarea graduală a stimulentelor acordate în anumite domenii. De exemplu, pentru sectorul construcțiilor, trebuie începută retragerea facilităților până în 2025 și să finalizată până la sfârșitul anului 2028, când, de altfel, ar expira conform reglementărilor actuale.

Speranța se stinge însă în lumina populismului care bate prioritățile economice ale unui viitor prosper pentru România, în zona euro sau în afara ei.

Vă invităm să citiți și analizele Ce este impozitul progresiv? și Unde s-a blocat digitalizarea României?

 

Sursă foto: Radio Europa Liberă

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și