Articol preluat de pe pagina oficială a Ministerului de Afaceri Externe.

Trăim vremuri care, nu demult, ni s-ar fi părut de greu de imaginat în ceea ce privește încercările pe care fiecare dintre noi, precum și societățile și instituțiile noastre, trebuie să le înfrunte.

Trăim, în premieră, experiența unei pandemii care se desfășoară într-un ciclu de știri de 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, și care își pune amprenta, în timp real, asupra vieților noastre, asupra siguranței noastre financiare și asupra economiei globale.

Ca european, percep nemijlocit felul în care epidemia afectează cetățenii continentului nostru.

De asemenea, este datoria și responsabilitatea mea profesională să mă preocupe, înainte de toate, situația românilor care locuiesc și muncesc peste hotare, inclusiv a celor care lucrează temporar în alte țări europene.

Știu că ei, asemenea angajatorilor lor, se așteaptă ca cei care au putere de decizie să îi protejeze. În plus, ei se așteaptă ca noi să ne asigurăm că își vor putea menține nivelul de trai și după încheierea epidemiei.

Mai presus de toate acestea, observăm, la nivel global, cum pandemia a devenit un test pentru sistemele noastre democratice și pentru unele dintre principiile de bază ale acestora.

Criza COVID-19 ne-a forțat să regândim conectivitatea, în toate dimensiunile sale, pe ambele țărmuri ale Atlanticului.

Libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a ideilor – circuitul nervos care ne păstra lumea în permanentă mișcare – a început să se restrângă, într-un mod tulburător.

Aceste vremuri de restriște și de nesiguranță pot să afecteze dezvoltarea democrațiilor și pot impune inevitabil, chiar dacă temporar, limitări societăților noastre democratice.

Indiferent de cât de bine sunt înrădăcinate în gândirea noastră comună, valorile noastre democratice vor fi, fără doar și poate, în contrast cu aceste bariere fizice vremelnice, utilizate pentru a combate acest inamic invizibil.

Este misiunea noastră să ne sporim eforturile pe plan național și european și să oferim asigurări cetățenilor Europei.

Trebuie să acționăm pentru a proteja țesătura socială intrinsecă a interdependenței noastre democratice, să apărăm libertatea de mișcare a bunurilor de primă necesitate și să oferim perspective reale pentru reluarea libertății de mișcare a oamenilor, cât mai repede cu putință.

Gestionarea eficientă a implicațiilor medicale, sociale și economice ale pandemiei este cel mai mare obstacol pe care Occidentul l-a avut de trecut de la al Doilea Război Mondial încoace.

În timp ce măsurile luate la nivel intern sunt cruciale pentru a menține aceste fenomene și tendințe îngrijorătoare la un nivel gestionabil, acțiunea comună, solidaritatea și cooperarea sunt cele care vor defini, în cele din urmă, rezultatul final și vor consolida democrațiile noastre.

Alături de colegii mei, miniștrii de externe din UE și NATO, am acționat ca să adaptăm procesul de luare a deciziilor și ca să ne menținem capacitatea de gestionare directă și eficientă a problemelor care pot surveni în cascadă.

Deciziile luate de comun acord și cooperarea au ajutat deja la repatrierea de urgență a sute de mii de europeni și americani care au ajuns înapoi la casele și la familiile lor.

Am încercat să păstrăm deschise atât coridoarele cruciale de transport, cât și granițele, pentru fluxul de materiale medicale și pentru alte mărfuri esențiale. UE a avut un rol hotărâtor în asigurarea liberei circulații a bunurilor, și, prin urmare, un rol vital pentru continuitatea economică.

Mecanismul UE de protecție civilă și coordonarea consulară la nivelul UE au permis ca, prin sprijin logistic și financiar, să îi ajute în mod direct pe cei mai afectați dintre cetățenii noștri.

NATO are, de asemenea, un rol esențial, prin instrumentele de răspuns stabilite de-a lungul ultimelor decenii – cum ar fi Centrul Euro-atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre sau Capabilitatea de Transport Aerian Strategic. România a fost primul stat care a beneficiat de acest mecanism care ne-a permis să importăm din Republica Coreea echipamente medicale esențiale.

Europa și Statele Unite au adoptat deja un set de măsuri și pregătesc totodată alte pachete economice și fiscale de sprijin pentru economie. UE are pregătite mai multe programe în valoare de câteva sute de miliarde de euro, programe care vin în completarea măsurilor luate de Statele Membre ale Uniunii. Cât despre pachetul legislativ de ajutor economic al Statelor Unite, acesta prevede alocarea a două trilioane de dolari.

Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși

Nu ne putem permite să acționăm separat și nici să slăbim sistemele noastre democratice.

Una dintre cele mai de preț lecții pe care le învățăm acum este că instituțiile înființate în lumea liberală la finele celui de-al Doilea Război Mondial – ca NATO sau UE – sunt contestate în ce privește capacitatea lor de a lua decizii rapide și corecte, în contextul unor evenimente de tip „lebădă neagră”(un eveniment care întrunește concomitent următoarele condiții: se întâmplă rar, este neprevăzut, are un impact major și poate fi explicat doar după ce se produce, n.tr.).

Oferirea unui răspuns credibil la provocări imediate și de lungă durată, în beneficiul direct și pentru siguranța cetățenilor noștri, necesită ajustări rapide și voință politică de a eficientiza capacitățile noastre de reacție rapidă.

Ceea ce trebuie să simtă acum cetățenii noștri, în acest moment în care sunt copleșiți de nesiguranță în atât de multe privințe, este că pot conta întru totul pe instituțiile noastre europene și euro-atlantice, așa cum se bazează pe cei mai apropiați membri ai familiilor lor, pentru acel sentiment reconfortant de încredere și siguranță.

Am încredere că vom recunoaște, din nou, că orice criză reprezintă și o oportunitate. Trebuie să acționăm astfel încât instituțiile noastre europene și euro-atlantice să devină mai eficiente, în urma acestui test crucial.

Vom ajunge, o dată în plus, la concluzia că UE și NATO, mai presus de importanța și eficiența lor pentru scopul pe care-l deservesc, formează o comunitate solidă de valori, care nu își permite să acționeze disparat.

Dacă actualul test are să fie câștigat, laolaltă, de cele două continente care mărginesc Atlanticul, atunci avem nevoie cu toții de un sentiment de încredere reînnoită în Occident și în valorile democratice pe care acesta le reprezintă.

De aceea, soliditatea legăturii transatlantice este esențială pentru civilizația noastră occidentală. Trebuie să arătăm, din nou, că parteneriatul transatlantic reprezintă o valoare esențială pentru cetățenii, comunitățile și mediul privat din țările noastre.

După această perioadă de perturbări, conectivitatea globală trebuie să fie revitalizată și întărită, chiar dacă reluarea călătoriilor fără restricții și a schimburilor se va face gradual.

Momentele de sacrificiu au nevoie de leadership veridic de gândire și de acțiune și sunt încrezător că o parte covârșitoare a soluției este reprezentată de consolidarea convingerilor noastre democratice.

Odată cu încheierea crizei, aceste convingeri nu trebuie reduse sau abandonate, ci, din contră, cu atât mai mult întărite, astfel încât să devină un catalizator pentru o reinițiere a istoriei Vestului.

Tocmai în vremuri tulburi și în absența aspectelor esențiale pe care le luăm drept garantate, privind înapoi, ajungem să apreciem adevărata lor valoare, adevăratul lor înțeles și impactul lor asupra vieților noastre.

Fac parte din generația cetățenilor din Europa Centrală și de Est care și-au investit toate eforturile și aptitudinile pentru ca țările lor să adere la instituțiile europene și euro-atlantice.

Fac parte dintr-o națiune europeană care a resimțit pe propria piele efectul ucigător al simbiozei dintre dictatură și privațiuni. Această generație are acum o altă menire, iar miza este chiar mai mare în prezent.

Trebuie să ne păstrăm umanitatea în fața costurilor sumbre și a tragediei inevitabile a acestei crize. Să ne reamintim în adâncul nostru, la unison, cine suntem cu adevărat. Și să ne asumăm întru totul răspunderea pentru apărarea modului nostru de viață și a libertăților noastre democratice.

Articol apărut în original pe EU Observer, în limba engleză.

Sursă foto: G4Media

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here