Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / True Story Project

Black Sea, Hot Sea? Ce se întâmplă în Estul Europei?

Miercuri, 14 aprilie, a avut loc a 18-a ediție a proiectului Future Talks, cu titlul „Black Sea, Hot Sea? Ce se întâmplă în Estul Europei?” (ediția poate fi urmărită în întregime aici). Cei doi invitați ai dezbaterii au fost Alina Achim-Inayeh, GMF Office Bucharest, și Oana Popescu-Zamfir, Global Focus Center, moderator fiind Ciprian Stănescu, din partea Social Innovation Solutions, organizatorul Future Talks.

Subiectul abordat în această discuție a fost tensionarea situației, cu potențial exploziv, de la granița dintre Ucraina și Rusia. Complementar, dată fiind natura problemei, dialogul a vizat și Spațiul Extins al Marii Negre, respectiv impactul asupra unor state precum România, Moldova, Turcia și Georgia.

Formatul fiind structurat în jurul întrebărilor, de-a lungul acestei prezentări a evenimentului, vom puncta cele mai importante întrebări puse de Ciprian și răspunsurile sau reacțiile celor doi invitați, care, în mare parte, au avut opinii similare, s-au completat pentru a oferi o perspectivă cât mai amplă asupra recentelor escaladări militare de la granița estică a vecinului României.

Ce ați face ca lider al Rusiei în următoarele 3 luni?

Căzând de acord, răspunsul participanților a fost: „cam același lucru ca și Putin”. Regiunea Donbass este una extrem de importantă pentru gigantul estic din mai multe motive, iar acțiunile Rusiei în regiune nu sunt iraționale.

harta ucraina

Sursă foto: Ukraine National Security Defence Council

 

Donbass-ul poate fi văzut ca terenul de joacă al lui Vladimir Putin, care, prin agresiunile și tacticile hibride aplicate împotriva ucrainenilor, vrea să demonstreze că nu este intimidat de Vest sau de SUA, ba mai mult, este o forță ce nu poate fi ignorată sau desconsiderată. Trebuie luat în calcul și faptul că interesele lui Vladimir Putin în relația cu estul Ucrainei nu sunt probleme strict de politică externă, ci și internă.

Având în vedere precarul status-quo socio-economic din țara eurasiatică, Putin trebuie să prezinte în fața poporului său imaginea unei Rusii puternice, fapt adorat de un segment larg din populația țării. Mai mult, acest gen de tensiuni dau leadership-ului de la Kremlin posibilitatea de a expune un inamic comun, fie el chiar fictiv, pentru a asigura unitatea națională.

Este posibilă ridicarea sancțiunilor pentru Rusia?

Nu, nu este. Pentru ca sancțiunile economice să fie ridicate, Rusia trebuie să își retragă trupele și să oprească incursiunile în teritoriile altor state suverane, iar Moscova nu plănuiește a înfăptui acest lucru.

Trebuie înțeles faptul că poporul rus are alte valori și este diferit față de națiunile occidentale. Deși Putin trebuie să ia anumite măsuri pentru a-și menține popularitatea, poporul rus are o anumită reziliență la sărăcie. Drept rezultat, secțiunile cu efecte vizibile în ceea ce privește bunăstarea cetățeanului nu vor conduce neapărat la revolte anti-sistem, precum era speculat înainte.

„Să nu subestimăm niciodată capacitatea poporului rus de a rezista și de a accepta condiții dificile de trai.” spune Oana Popescu-Zamfir, Director GlobalFocus Center.

În același timp, Putin este conștient de un fapt: sancțiuni mai severe decât cele impuse până în prezent sunt greu de implementat. În pofida sancțiunilor, se continuă finalizarea Nord Stream 2, iar o serie de state membre ale Uniunii Europene continuă să aibă relații bune, fie ele prezentate drept pragmatice, cu Rusia.

Avansul economic, ținut pe loc de ambițiile militare ale lui Vladimir Putin.

Încasările din vânzările de petrol și gaze rămân principala resursă financiară a Rusiei, care mențin economia statului. Deși are foarte mare nevoie, Rusia nu a beneficiat până acum de o modernizare a industriei din cauza tacticilor militare care nu i-au permis lui Vladimir Putin o astfel de investiție. Potențialul intelectual și tehnologic există, însă cooperarea cu Vestul este limitată tocmai din cauza acțiunilor lui Putin.

Mai mult, Alina Achim-Inayeh, reprezentant GMF Office București, mărturisește în ediția #18 Future Talks că în următorii 5-10 ani nu vede nicio schimbare majoră în finanțele Rusiei și că, desigur, doar ridicarea sancțiunilor ar putea să genereze modificări.

Ce rol poate juca România în regiune?

În anumite privințe, România poate fi privită ca un lider regional, au postulat cei doi invitați. Concret, România este un membru NATO asumat în regiune, spre deosebire de Turcia și Bulgaria. De asemenea, România găzduiește pe teritoriul său baze militare americane și Sistemul de Apărare Antirachetă din Europa (EPAA), prin intermediul cărora aliații încearcă să mențină stabilitatea în vestul Mării Negre.

„Având acest profil, Rusia o să se gândească bine înainte să facă ceva cu România”, subliniază Alina Achim-Inayeh, reprezentant GMF Office București.

De menționat este și faptul că țara noastră este percepută drept un partener dezirabil și un model de către Ucraina și Georgia. Pe viitor, cel mai probabil, putem să ne așteptăm ca Bucureștiul să  își intensifice lobby-ul pentru creșterea gradului de apropiere a celor două țări de NATO.

În paralel, România trebuie să își asigure propria putere militară, investind în achiziții de tehnică militară, neputând a-și pune toate speranțele în NATO. Totodată, având în vedere posibilitatea unei eventuale unități militare europene (Eurocorps), România trebuie, negreșit, să participe și să contribuie la acest proiect. În acest sens, este important să își extindă parteneriatele cu membrii NATO din interiorul Uniunii, având în vedere că, în momentul de față, cei mai importanți aliați NATO ai României sunt SUA și UK, adică non-membri UE.

În cazul unui accident sau a unei incursiuni care să pornească un război între Ucraina și Rusia, ar putea SUA să intervină decisiv? Până unde poate merge Rusia în acest conflict?

Un război în tot sensul cuvântului este improbabil în momentul de față. Rusia nu are nevoie de un conflict militar extins pentru a-și atinge obiectivele în regiune. Atât timp cât asigură un oarecare control în Donbass și o sursă constantă de apă pentru Crimeea, Rusia nu are de ce să întreprindă acțiuni care să îi dăuneze mai mult decât o avantajează. Acest „zăngănit” de arme de la graniță nu ar trebui să ne sperie. Ce ar trebui, în schimb, să ne creeze temeri este tot mai extinsa sferă de influență a Rusiei pe care și-o asigură prin enclave quasi-independente precum Crimeea, Transnistria, Abhazia și Oseția de Sud.

moldova ucraina rusia

Sursă foto: BBC

 

Este cert faptul că SUA o să facă orice pentru a evita o intervenție militară în sprijinul Ucrainei. Atât timp cât nu este folosit armament cu posibilitate de distrugere în masă, SUA o să se rezume la sancțiuni pentru Rusia și ajutor economic sau de logistică militară pentru Kiev.

E ceva practic ce am putea face pentru a contracara valul de dezinformare?

Da, putem face, dar din păcate, autoritățile române, în special acum, sunt preocupate cu lupte interne, criza sanitară și probleme de altă natură. Dat fiind acest lucru, toată responsabilitatea revine societății civile care acționează în acest sens prin numeroase proiecte și inițiative. Cu toate acestea, până când Guvernul nu va acționa în parteneriat cu societatea civilă pentru a contracara valul de dezinformare, fenomenul nu va fi extirpat.

Acest fapt este în mod special relevant pentru România întrucât fenomenul fake news nu vine doar dinspre actori externi precum Rusia, ci și din surse interne ce caută destabilizarea societății din varii motive.

Vă recomandăm și analize precum Donbass: spre o nouă escaladare militară a conflictului?, Conflicte înghețate – ce sunt și ce înseamnă și Biserica Ortodoxa Rusa, o arma din rastelul intunecat al Kremlinului

 

 

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și