Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / True Story Project

Biserica Ortodoxa Rusa, o arma din rastelul intunecat al Kremlinului

Urmează un articol scris de echipa Security News, ce poate fi găsit pe securitynews.ro

 

Încă de la începutul anilor 2000, președintele rus, Vladimir Putin, ca fost cadrul KGB, a conștientizat  potențialul  Bisericii  Ortodoxe Ruse (BORu), în calitate de promotoare a viziunii sale privind rolul Rusiei în lume. Din această perspectivă, liderul rus a acționat pentru consolidarea poziției BORu în cadrul regimului  instituit în Rusia – stat ce găzduiește cea mai mare comunitate ortodoxă din lume (oficial, numărul credincioșilor ortodocși este de aproximativ 100 de milioane, respectiv 40% din numărul total al credincioșilor  ortodocși  la  nivel internațional). 

Ideologia comună a Kremlinului și BORu se concentrează pe viziunea arhaică de conștientizare a maselor privind „sanctificarea” (fundamentarea religioasă) autoritarismului  rus. Practic, cetățenilor ortodocși  ruși li s-a cerut să renunțe deliberat la anumite drepturi și libertăți, de dragul valorilor ortodoxe ruse. Această ideologie a avut aderență mare la nivelul societății ruse, în contextul în care aparatul rus de  propagandă apelează în mod constant la trecut, tradițiile glorioase, precum și la evenimente istorice fictive. Președintele Putin și Patriarhul  Moscovei, Kirill, au construit o alianță solidă pentru promovarea  reperelor comune  în  Rusia  și în exterior – tradiționalism, conservatorism, anti-occidentalism și anti-globalizare. Cooperarea strânsă dintre cele două personalități se  bazează pe principiul loialității din partea BORu în  schimbul sprijinului și al multiplelor avantaje oferite de Kremlin.

Elementele esențiale ale ideologiei comune Kremlin-BORu sunt:

Ideologia s-a concentrat inițial pe promovarea unor legături politice și economice strânse cu vorbitorii de limbă rusă din fostele republici sovietice, însă foarte rapid, aceasta a încorporat o viziune generală construită în opoziție cu valorile occidentale.

Kremlinul a urmărit să promoveze în rândul altor lideri autocrați viziunea sa ultra-conservatoare și anti-occidentală bazată pe ideologia Eurasianistă și pe interesul comun de a contracara orice tentativă de revoluție colorată care să amenințe regimurile. 

Kremlin-ul și BORu acționează după aceeași viziune sacralizată cu privire la identitatea națională rusă și excepționalismul rus, potrivit căreia, Rusia nu aparține nici Occidentului, nici Asiei, ci este, mai degrabă, o societate unică, reprezentând un set de valori inspirate de Divinitate. În  această logică, factorul Islamic a fost transformat într-un important instrument de politică externă, după ce problematica a fost considerată mult timp o vulnerabilitate pentru Rusia. Autoritățile ruse își dezvoltă relațiile cu statele musulmane plecând de la premisa că Rusia este o țară multiconfesională (în  principal constituită din creștini și musulmani), ceea ce îi conferă automat dreptul de a exista și a se manifesta simultan în două civilizații diferite. Din perspectiva Kremlinului, simpla premisă potrivit căreia civilizația ortodoxă rusă poate crea oportunitatea reconcilierii între Creștinism și Islam oferă Rusiei o nouă dimensiune pe scena internațională (în detrimentul  Occidentului) și supremația Patriarhatului Moscovei asupra unei potențiale Biserici Ortodoxe Universale.

Biserica Ortodoxă Rusă este conectată cu Administrația Prezidențială prin intermediul  liderului  său, Patriarhul Kirill, legătura dintre președinte și patriarh provenind din trecutul profesional comun (ofițeri   KGB). 

Patriarhul Kirill este considerat la Kremlin a șasea personalitate (ca  ordine  de  precădere) în arhitectura politică (verticala  puterii), la același nivel cu ministrul apărării.  BORu se bucură de o poziție privilegiată atât în raport cu Administrația Prezidențială, cât și cu ceilalți exponenți ai regimului politic, instituția religioasă funcționând sub forma unei companii private de nivel strategic cu capital de stat.

Această situație este evidențiată de accesul extins al BORu la:

Dintre instituțiile de stat cu care BORu are o colaborare strânsă se remarcă Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, cu care Patriarhul Kirill a dezvoltat mai multe proiecte pentru construirea de  biserici. Cel mai important proiect este reprezentat de construirea Catedralei  Forțelor  Armate  Ruse în Parcul   Patriotului   din   Moscova,   proiect finalizat în 2020, cu ocazia sărbătoririi a 75 de   ani   de   la Marele  Război  Patriotic. Catedrala  reprezintă  o  simbioză  perfectă între  domeniul  militar,  naționalism  și credințele  religioase.  În  plus,  BORu  are acces  la  serviciile  de  securitate  oferite  de Rosgvardia (Garda Națională).  La  nivelul  populației  ruse, BORu  și  Patriarhul  Kirill  se  bucură,  de asemenea,   de   respect   (între primele   7 instituții/personalități  în  care  rușii  au încredere),   în   pofida   faptului   că interferențele Patriarhului cu scena politică sunt de notorietate la nivelul societății.

Următoarele  personalități exercită o influență importantă în interiorul BORu și asupra conexiunilor cu elitele ruse, reprezentând,     totodată,     veritabili reprezentanți  ai  diplomației  culturale  ruse peste hotare:

Episcopul Tihon Șevkunov  (63  ani) – cunoscut  pentru viziunea  sa  ultra-naționalistă și pentru rolul de duhovnic al președintelui PUTIN, acesta conduce Departamentul de Contacte Externe din cadrul BORu și este unul din cei   mai  apropiați asociați  ai  Patriarhului Kirill

Vladimir   Legoida   (47 ani) – conduce  Departamentul  pentru  Societatea Bisericii și Relații    Mass-Media

Arhiepiscopul Mark Golovkov (56 ani) – conduce Secretariatul Patriarhatului Moscovei, care supervizează din punct de vedere  canonic,  administrativ  și  financiar bisericile  BORu  și  celelalte  organizații religioase   de   peste   hotare

Mitropolitul Hilarion  de   Volokolamsk   (54   ani) – gestionează  contactele  externe  ale  BORu și relațiile cu Guvernul

BISERICA ORTODOXA RUSĂ, VECTOR HIBRID ÎN RELAȚIA DINTRE RUSIA ȘI STATELE DIN VECINĂTATE. REPUBLICA MOLDOVA ȘI UCRAINA

Conform  recensământului  din 2014, peste 96% dintre cetățenii moldoveni se declară de religie creștin ortodoxă (de stil vechi).

Enoriașii ortodocși din R.Moldova (RM) sunt împărțiți între două  tabere: Mitropolia  Chișinăului  și  a  întregii Moldove (pe  scurt  Mitropolia  Moldovei,  are control asupra a 90% din bisericile din RM), sub  jurisdicția Patriarhiei Ruse, și Mitropolia  Basarabiei (reactivată  după 1992, nu recunoaște Mitropolia Moldovei), sub jurisdicția Patriarhiei Române.

Prin   intermediul   Mitropoliei Moldovei  (MM),  BORu  este  angajată  în acordarea     sprijinului     public    pentru politicienii  pro-ruși,  promovând  în  mediul public programele acestora politice la nivelul populației.  MM  este  utilizată  de Serviciul Federal    de    Securitate    (FSB)    pentru acoperirea acțiunilor  subversive împotriva    forțelor    politice    pro-occidentale,  în  timpul  desfășurării    de alegeri   electorale.

De   asemenea,   MM   a obținut  licența  de  transmisiune  pentru un nou canal TV religios (ortodox) – NiKa TV, care   va   promova   programe   realizate   de canalul TV al BORu, Spas TV. 

Mitropolia  Moldovei, condusă de mitropolitul Vladimir (Nicolae CANTAREAN),  are  o relație  specială  cu autoritățile  politice  de  la  Chișinău (indiferent  de  orientarea  lor),  pe  care  le sprijină  informal  în  schimbul  menținerii actualului  statut  preferențial  (scutiri  de impozite  pe  bunuri  imobiliare  și funciare, scutiri    la    plata    impozitului    pe    venit, menținerea orelor de religie în școli). Printre înalții  săi  prelați  se  numără  episcopul  de Bălți   și   Fălești,   Marchel   (Marchel MIHĂESCU),  care  este  cunoscut  pentru pozițiile  sale  pro-ruse  și  anti-europene, exprimate inclusiv în perioade electorale.

În  2017 – 2018  (perioadă marcată  de  declarațiile  simbolice  de  unire adoptate  de  mai  multe  localități  din  RM), mai  multe  comunități  de  enoriași  au solicitat  trecerea  unui  număr  redus  de biserici   de   la  Mitropolia  Moldovei la Mitropolia  Basarabiei (unul dintre  motivele invocate  fiind  taxele  ridicate  percepute  de MM;  Mitropolia  Basarabiei  nu  percepe  taxe, iar salariile prelaților sunt la nivelul celor din România).  Preoții  din  localitățile  respective au fost suspendați / eliberați din funcție de către MM.

Eficiența  acțiunilor  BORu  în Ucraina  a  scăzut  semnificativ  odată  cu escaladarea situației din estul țării, dar și pe măsura  conștientizării,  la  nivelul  societății ucrainene,  a  statutului  de  agresor  al Rusiei, dar  și  al  poziției  exprimate  de  BORu  în sprijinul separatiștilor pro-ruși din Donbass.  Schisma  Bisericii  Ortodoxe Ucrainene  aflată  sub  tutela  Moscovei (octombrie 2018) și crearea unei noi Biserici Autocefale Ucrainene    (BAU) autocefale (condusă  de  Mitropolitul  EPIFANIUS),  sub tutela  Constantinopolului,  au  redus  și  mai mult  potențialul  de  influență  al  BORu  în Ucraina.

Suplimentar, separarea celor două biserici creează premisele unor modificări ireversibile în privința opțiunilor cultural-religioase ale cetățenilor   ucraineni (posibil  și  ale  celor  de  orientare tradițională  rusofonă),  cu  consecințe majore asupra relațiilor ruso-ucrainene. Lovitura   pentru Biserica Ortodoxă Rusă a fost cu atât mai puternică cu  cât  populația  ortodoxă ucraineană reprezenta  aproximativ   30%   din   totalul credincioșilor  ortodocși  aflați  sub  tutela BORu,  iar  majoritatea  parohiilor  s-au  mutat către noua Biserică Autocefală Ucraineană.

Influența BORu în Ucraina prin intermediul   Mitropolitului   FILARET (liderul Bisericii   Ortodoxe  Ucrainene   sub   tutela Moscovei/BOU-M) rămâne redusă. În pofida faptului  că  Mitropolitul  FILARET  a  refuzat dizolvarea BOU-M și chiar a respins Tomos-ul  acordat  BAU  de  către  Mitropolitul BARTOLOMEU al Constantinopolului, BOU-M se mai bucură în prezent de  sprijinul unui  număr  foarte  redus  de  episcopi ucraineni.

Prin intermediul Patriarhiei Ruse, Kremlinul desfășoară acțiuni în Ucraina pentru:

Complicatele relații ale Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu Biserica Autocefală Ucrainiană

Biserica  Ortodoxă  Română (BOR) tratează cu diplomaţie relaţiile cu Patriarhia Rusă şi cu Biserica  Autocefală Ucraineană datorită comunităţii românofone din Ucraina (aproximativ 500.000 persoane), având  drept  obiectiv  pe  termen  lung  o  mai mare implicare în viaţa spirituală a acestei comunităţi  şi  o  posibilă  subordonare canonică a acesteia.  Patriarhia  rusă  şi  Biserică Autocefală   Ucraineană   îşi   dispută subordonarea   canonică   a   parohiilor româneşti, fenomen ce s-a intensificat după 2017   (când   au   fost   adoptate   pachetele legislative  privind  legea  educaţiei  şi  legea limbii  de  stat),  comunităţile  româneşti optând  pentru  subordonare  canonică  către Moscova, deoarece li se permite celebrarea serviciului religios în limba română, precum şi  prăznuirea  unor  sfinţi  români  din calendarul ortodox.

Biserică    Autocefală Ucraineană,   deşi   are   nevoie   de recunoaşterea  autocefaliei,  nu  a  adoptat  o atitudine  binevoitoare  faţă  de  Bucureşti, propunând constituirea unui vicariat subordonat  canonic BAU  pentru  ortodocşii români,  concomitent  cu  evitarea  anumitor aspecte în litigiu: hirotonirea preoţilor, limba în  care  se  oficiază  serviciul  religios, relaţionarea  preoţilor  cu  BAU,  respectiv BOR, scrie presa din spatiul ex-sovietic.

 

Puteți citi analize pe aceași temă pe True Story Project

 

Sursă foto: Security News

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și