close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Avem acces la vaccin?

Săptămâna trecută am fost martorii unui moment important în cursa pentru rezolvarea pandemiei de Covid-19: în Marea Britanie au fost vaccinați primii oameni împotriva virusului. În timp ce țările se îngrămădesc să pună mâna pe cât mai multe doze de vaccin pentru a-și imuniza cetățenii, adevărata încercare a pandemiei va începe: cum se vor organiza țările să gestioneze o strategie eficientă de imunizare a populației?

Ce fac țările mari?

În contextul pandemiei de Covid-19, urgența găsirii unui vaccin a mobilizat întreaga comunitate medicală, științifică și farmaceutică din lume. La momentul actual, există mai bine de 150 de candidați care lucrează la crearea unui vaccin, iar peste 50 dintre aceștia sunt în stadiul de studii clinice cu voluntari. Momentan, avem 3 candidați care au declarat un rezultat satisfăcător, iar doi dintre aceștia – Pfizer/BioNTech și Moderna sunt în faza de aprobări de la instituțiile guvernamentale eminente.

Un raport minuțios făcut de Food and Drug Administration (FDA) – instituția americană care trebuie să aprobe un vaccin sau medicament pentru a intra pe piață  – a declarat că vaccinul Pfizer are o eficacitate de 95%. Vaccinul creat de BioNTech împreună cu gigantul farmaceutic Pfizer este primul care a început să fie distribuit deja pe piață.

Marea Britanie a aprobat într-un timp record vaccinul, punând presiune pe SUA și pe restul țărilor mari de a începe procesul de imunizare. Marea Britanie a cumpărat 800.000 de doze, iar spre 4 milioane de doze vor mai fi cumpărate până la finalul lunii. Săptămâna aceasta, guvernul britanic a început deja triajul de imunizare pentru segmentele cu prioritate: bătrânii de peste 80 de ani și personalul medical. Deși cele două vaccinuri care au dat rezultate promițătoare încă nu au fost aprobate la nivel mondial, asta nu înseamnă că țările nu și-au asigurat deja doze.

Conform unui studiu care monitorizează achizițiile de vaccin care au fost deja făcute, se estimează că undeva spre 6.4 miliarde de doze au fost deja cumpărate, iar 3.2 miliarde sunt în proces de achiziție. Procesul de achiziții în avans este un model bine cunoscut în rândul industriei farma, ceea ce stimulează producția de vaccinuri.

Margaret Keenan are 90 de ani și este primul pacient vaccinat împotriva Covid-19 în Marea Britanie. (AFP)

 

În timp ce Administrația Trump a achiziționat doar 100 milioane de doze Pfizer în cadrul unui parteneriat făcut în luna iulie – ceea ce ar acoperi doar 50 de milioane de americani, Pfizer a continuat să negocieze cu alte guverne și instituții: UE a cumpărat deja 300 de milioane de doze. Însă, Pfizer a declarat că dozele nu vor putea fi suplimentate pentru Statele Unite decât în vara anului 2021.

Tot săptămâna aceasta, Joe Biden și-a prezentat echipa medicală pe care a nominalizat-o, care se va ocupa de gestionarea pandemiei. În cadrul acestui discurs, acesta și-a setat un obiectiv ambițios de a vaccina cel puțin 100 de milioane de americani în primele sale 100 zile ca președinte.

Majoritatea țărilor bogate au achiziționat deja milioane de doze, au un plan de distribuție în funcție de grupurile de risc care sunt prioritate, iar vaccinurile au fost cumpărate din banii contribuabililor și vor fi administrate în mod gratuit.

Dar țările sărace?

Țările cele mai avantajate în momentul de față privind accesul la vaccin sunt țările care și-au permis să plătească cel mai mult într-un stadiu incipient al producerii vaccinului. Un studiu al Duke University a arătat că majoritatea vaccinurilor cumpărate se duc către țările cu venituri mari. În timp ce anumite țări cu venituri medii, dar cu capacitate de producție au putut negocia un dozaj de vaccinuri, iar țări cu resurse de a ține teste clinice, cum ar fi Brazilia sau Mexic și-au asigurat vaccinul, țările fără aceste resurse se află la coadă.

Având în vedere că încă nu știm care vaccin este cel mai eficient, țările se stochează cu mai multe opțiuni, cumpărând din toate. Printre cele care și-au asigurat cele mai multe doze se află UE, SUA, India, Canada și UK. Deși este normal ca liderii să aibă o responsabilitate față de cetățenii propriei țări, există și o responsabilitate colectivă de a eradica acest virus la nivel global.

Pfizer a anunțat că va produce până la 1.3 miliarde de doze în 2021 – asta va acoperi 650 milioane din cei 7.8 miliarde de oameni de pe fața pământului. Bineînțeles, odată cu încheierea testelor clinice mai multe vaccinuri vor fi aprobate, iar acest număr va crește. Însă, situația actuală nu este una promițătoare.

Unui pacient îi este administrat vaccinul Pfizer/BioNTech în cadrul unui test clinic in luna mai în SUA. (Associated Press)

 

O nouă strategie a OMS – Covax, are ca obiectiv să se asigure că accesul la sănătate și distribuția vaccinului vor fi făcute într-un mod echitabil. Programul este creionat în așa fel încât țările bogate care cumpără vaccinuri sunt nevoite să finanțeze accesul la vaccin și țărilor mai sărace.

De asemenea, mai există și chestiunea țărilor care ocolesc aceste prevederi și canale prin instituții și organizații internaționale, negociind direct cu giganții farmaceutici. Țări precum Canada și UK achiziționează doze și le scot de pe piață, știind că cererea depășește oferta.

Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty Internațional și Oxfam au semnalat această îngrijorare, declarând că este de nevoie de un efort mai concentrat pentru a asigura accesul la vaccin la nivel global. Nici un singur producător nu va reuși să acopere nevoia globală. O opțiune care a fost propusă este ca producătorii vaccinurilor eficiente să împartă tehnologia și datele strânse cu alți producători pentru a scala nivelul de producție al vaccinului.

Vaccin în România

Conform unei ședințe de Guvern privind strategia de vaccinare, România va implementa strategia națională de vaccinare în conformitate cu protocoalele medicale la nivelul Comisiei Europene. În primele șase luni, în jur de 13 milioane de români vor fi vaccinați – vaccinarea este gratuită și voluntară. Primul vaccin care este preconizat că va ajunge în țara noastră este cel de la Pfizer/BioNTech, iar capacitatea de stocare la nivelul țării este de 2 milioane de doze.

În prima fază de vaccinare va fi vaccinat personalul din sectorul medical și social, în al doilea segment se vor prioritiza bătrânii de peste 65 de ani, iar a treia etapă va fi populația generală.

O asistentă medicală face o simulare pentru administrarea vaccinului în cadrul unui training într-un spital din Londra. (Pool)

 

Pe lângă dificultățile organizatorice, logistice și de comunicare privind strategia de imunizare a populației, vorbim și despre o reticență la nivelul colectivului cu privire la eficacitatea vaccinului, dar și cu o exacerbare a mișcării anti-vaccin. Organele responsabile cu strategia de vaccinare – atât la noi, cât și în restul lumii – vor întâmpina încercări majore în a crește nivelul de încredere al populației cu privire la vaccin.

Deși ne aflăm pe drumul cel bun, pandemia nici pe de parte pe cale să se sfârșească.

Pentru alte analize True Story Project despre vaccin, puteți accesa: „Avem două vaccinuri anti-Covid-19 pe ultima sută. Care este următorul pas?” și “Vaccine nationalism” & cursa pentru rezolvarea pandemiei”.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și