Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Asasinarea unui președinte în zilele noastre

Miercurea trecută, pe 7 iulie, președintele haitian Jovenel Moïse a fost asasinat în propria sa casă de către un grup de bărbați înarmați. În jurul orei 1 dimineața, atacatorii au intrat în reședința prezidențială situată într-o suburbie a capitalei haitiene, Port-au-Prince, împușcându-l pe edil de mai bine de 16 ori, conform spuselor fostului prim-ministru, Laurent Lamothe. Soția președintelui, Prima Doamnă, Martine Moïse a fost și ea grav rănită în atac, dar a supraviețuit.

La o săptămâna după, situația rămâne la fel de neclară, de incertă și de misterioasă. În momentul de față, se preconizează că până la 28 de indivizi ar fi fost implicați sub o formulă sau alta în plănuirea asasinării președintelui din Haiti.

O situație îmbârligată

Conform investigațiilor care au fost demarate în urma asasinării fostului edil, se pare că o parte dintre suspecți ar fi lucrat ca și informatori în cadrul aparatului de stat american, iar descoperirile arată tot mai mult spre Florida.

Autoritățile haitiene au declarat că dintre acești 28 de potențiali suspecți, mulți dintre aceștia erau mercenari columbieni care au fost angajați să ia parte la asasinarea președintelui printr-o companie de securitate cu sediul în Florida.

explozie

Sursă foto: CNN

 

În cadrul unei declarații de presă pentru CNN, un oficial DEA (Drug Enforcement Agency) – autoritatea federală americană subordonată Departamentului de Justiție care este responsabilă cu combaterea traficului și distribuției de droguri, a declarat că unul dintre suspecții care a fost arestat în conexiune cu asasinarea președintelui ar fi lucrat pentru agenție.

De altfel, legăturile cu autoritățile federale americane nu se încheie aici. Se pare că din grupul de suspecți, cel puțin încă un individ ar fi avut legături și cu FBI (Federal Bureau of Investigation) , pentru care lucra în calitate de informator.

Conform autorităților, din grupul care a luat parte la asasinarea președintelui se aflau cel puțin doi cetățeni americani și foști membri ai armatei columbiene, iar echipa era un ansamblu de elită, format din oameni cu experiență, extrem de bine antrenați – pe scurt: asasini profesioniști.

Deși autoritățile din Haiti au arestat peste 20 de suspecți, este încă destul de neclar motivația din spatele acestei asasinări, cine ar fi fost în spatele acestui atac armat și cine ar fi dat ordinele. Dintre cei 20 de suspecți arestați, 18 sunt cetățeni columbieni și doi sunt americani de origine haitiană.

Vinerea trecută, în data de 9 iulie, guvernul haitian, în frunte cu prim-ministrul haitian, Claude Joseph a cerut ajutor Națiunilor Unite pentru a suplimenta țara cu grupări militare pentru a apăra un număr de locații cheie, esențiale pentru buna funcționare a țării, precum puncte de infrastructură, porturi, aeroporturi sau sisteme energetice.

Complexitatea situației și faptul că la mai bine de o săptămână de la asasinarea unui președinte în 2021, când totul este și poate fi supravegheat, autoritățile încă nu pot oferi un răspuns clar cu privire la cine sunt vinovații acestui atac armat, este un lucru cel puțin misterios.

Joi noapte, în data de 8 iulie, cetățeni din capitala țării, Port-au-Prince, au ieșit în stradă protestând stângăcia investigațiilor, scandând că vor dreptate pentru asasinarea președintelui, arzând mașini și distrugând obiecte din spațiul public.

De asemenea, o mare parte din furia publică este direcționată către cetățenii străini care au fost declarați drept suspecți, și anume James Solages și Joseph Vincent, cetățeni americani naturalizați de origine haitiană.

Moïse presedinte haiti

Sursă foto: New York Times

 

Ce înseamnă asasinarea președintelui Moïse pentru Haiti?

În urma asasinării, prim-ministrul în exercițiu, Claude Joseph, a instaurat o stare de urgență în țară, închizând granițele și impunând legea marțială. Asasinarea președintelui a dus la un vid de putere în țară. Joseph nu a fost confirmat de către Parlament – instituție care nu a mai fost în plen încă din 2020. Joseph era chiar în procesul de a fi înlocuit de către Ariel Henry, pe care președintele Moïse îl nominalizase cu puțin timp înainte să fie asasinat.

Asasinarea lui Moïse doar a agravat situația politică din Haiti. Fostul președinte, care avea 53 de ani, era un fost exportator de banane și a reprezentat o figură extrem de polarizantă în climatul politic și social din Haiti. În ultimul an, acesta a fost implicat într-un război politic împotriva opoziției privind termenul mandatului său de președinte.

În urma asasinării sale, este în continuare neclar cine îi va lua locul. În decursul președinției sale, Jovenel Moïse a eșuat să se țină de mandatele impuse de ciclurile democratice impuse de sistemul electoral haitian. Odată cu derapajele sale liberale, mulți cetățeni începuseră să protesteze regimul lui Moïse, întrebându-se dacă statutul său de președinte mai era valid în contextul tensionat politic în care acesta se afla.

Mandatele prezidențiale durează cinci ani în Haiti, iar regimul lui Jovenel Moïse ar fi trebuit să se încheie în data de 7 februarie 2021, însă acesta a refuzat capitularea, declarând că mandatul său nu se termină de fapt decât în 2022.

Toată această criză politică exacerbată de asasinarea președintelui Moïse se întâmplă într-un fundal de violențe și tensiuni politice în Haiti. Pe lângă pandemia de Covid-19, care, conform UNICEF, este singura țară din emisfera vestică care să nu fi primit nici măcar o singură doză de vaccin, polarizarea politică a atins cote maxime pe străzile capitalei, unde zeci de mii de haitieni sunt lăsați pe drumuri, agravând astfel situația umanitară a țării.

criza politica

Sursă foto: Getty Images

 

Deși este neclar dacă asasinarea președintelui a vrut să fie o lovitură de stat, dat fiind că succesiunea de putere este una neclară, cu siguranță motivele din spate ascund și o puternică justificare politică.

Moïse nu numai că fusese acuzat de corupție, tendințe autocratice și că ar fi fost implicat în agravarea situației violente din țară cu privire la ganguri, dar acesta nu era un președinte popular, iar puterea sa era pusă sub semnul de întrebării de către scandalurile electorale care îl înconjurau de ceva timp.

Pentru alte analize True Story Project despre proteste, puteți accesa: „Restricții, proteste și oportuniștii pandemiei” și „Protestele fermierilor din India”.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și