După o vară întreagă dominată de tensiuni sociale, proteste și apeluri pentru schimbare, America pare să se afle într-un moment de răscruce din punct de vedere social. Actorul principal care a făcut această realitate posibilă este însăși președintele țării, Donald Trump. Acesta pare să-și întărească opoziția față de politicile identitare, în același timp în care își solidifică mesajul campaniei sale de realegere, care este menit unui singur public:
votantului alb.

Mălina Mîndruțescu

După mai bine de 3 luni în care sute de mii de americani au luat cu asalt străzile protestând rasismul structural și injustițiile rasiale din societatea americană, tensiunile sociale par să continue. După ce George Floyd, un afro-american, a fost asfixiat de către un polițist care i-a stat mai bine de 7 minute cu genunchiul pe gât, moartea acestuia a devenit un catalizator pentru ca fenomenul BLM (Black Lives Matter) să ia din nou amploare. De-a lungul anilor, acest scenariu a devenit o temă recurentă și o reflexie tristă a unei societăți incapabile să acționeze, ori să recunoască uciderea propriilor cetățeni. Americani de culoare sunt agresați sau uciși pentru niște fapte infime: pentru că stau în propria lor mașină, ies la alergat sau se plimbă prin parc uitându-se la păsări. Moartea lui Freddie Gray, Philando Castile, Tamir Rice sau Michael Brown sunt toate episoade într-o sagă întunecată în societatea americană care nu pare să se sfârșească.

Sursă foto: The Milwaukee Independent

Pe 23 august, Jacob Blake, un tânăr de culoare a fost împușcat de 7 ori, acesta având și trei dintre copiii săi cu el în mașină. Ca prin minune, acesta a supraviețuit, în timp ce protestele continuă, numai numele victimelor diferă, fiind adăugate unei liste fără capăt. După evenimentele din Kenosha, președintele a apărat forțele de ordine, nemenționând numele lui Blake. De asemenea, săptămâna trecută, Trump a anunțat că va desființa cursurile de formare a sensibilităților rasiale din structura ierarhiei federale, pe care Casa Albă le-a numit ca fiind dezbinătoare și propagandă anti-americană. Președintele a continuat să-și laude inițiativa și pe Twitter peste weekend, poziționându-se ca un soldat care luptă împotriva politicilor identitare. Deși sună ca o exagerare scoasă din cartea corectitudinii politice, această formare este relevantă pentru forțele de ordine într-o țară cu multe minorități etnice, religioase și rasiale. Interacțiunea și integrarea acestor comunități într-un dialog cu forțele de ordine ar  fi un pas crucial care ar putea diminua atmosfera de frică și dinamica de putere dintre comunități și forțele de ordine.

Studii au arătat că încrederea cetățenilor în forțele de ordine a scăzut dramatic în ultimii ani, iar aceștia doresc reforme cu privire la forțele de ordine, poliție și abilitatea acestora de a interveni în comunități. După protestele din această vară, mulți au venit cu incitative pentru a schimba situația, printre care și „defund the police”. Deși sună ca o tactică extremistă, premisa reformei de a distribui o parte din fondurile care se duc către departamentele de poliție pentru a fi alocate unor alte forme de siguranță publică și susținere comunitară, care nu presupun intervenția poliției. Mulți susținători ai președintelui au fost oripilați la auzul acestei vești, aceștia argumentând că liberalii vor să desființeze întreaga structură a forțelor de ordine, pictând un viitor despotic în care anarhia va fi instaurată, iar haosul va domina pe străzi.

Sursă foto: Penn Political Review

Trump nu se sfiește în a fi un președinte care se asociază ca și candidatul Americii albe. La convenția republicană, acesta și-a diversificat vorbitorii să includă și susținători hispanici și de culoare care să ateste că președintele nu este rasist. Însă, președintele Trump a făcut nemulțumirile și greutățile electoratului alb un pion central al campaniei sale de a fi reales pentru un al doilea mandat. Acesta a descris orașele americane ca fiind generatoare de haos, s-a folosit de simpatia pe care a primit-o la votul din 2016 de la femeile din suburbii, amenințând că dacă acestea nu îl vor vota, oameni cu venituri mici se vor muta în cartierele lor, a refuzat o mișcare susținută de către Pentagon și de către legislatori republicani de a redenumi baze militare care au nume de generali confederați, a criticat NASCAR pentru că a interzis steagul confederat și a numit mișcarea BLM un simbol al urii.

În consecință, strategia lui Trump este să ajungă la o porțiune a electoratului alb care crede că structurile media și elitele politice îi consideră pe susținătorii Trump ca fiind rasiști. Trump refuză să recunoască că America are o problemă endemică cu rasismul structural, acesta respingând incidentele de brutalitate ale poliției față de cetățenii de culoare. Însă, susținătorii președintelui și cercul său apropriat de confidenți au o altă narativă: Trump este de părere că orice american este creat în mod egal, iar acesta va ataca orice filozofii anti-americane care ar putea promova dezbinări pe motive rasiale.

Sursă foto: AP Photo/Evan Vucci

Un sondaj CBS făcut săptămâna trecută arată că în timp ce 66% dintre votanți îl consideră pe Trump ca favorizând cetățenii albi, numai 20% sunt de părere că acesta favorizează cetățenii de culoare, iar 50% susțin că președintele acționează împotriva celor de culoare. În rândul votanților de culoare, 81% sunt de părere că Trump nu le are interesul în vedere. Statistic, Joe Biden câștigă detașat în acest segment demografic. Președintele Trump a anunțat de multe ori de-a lungul mandatului său că nici un președinte din istorie nu a făcut mai mult pentru americanii de culoare decât el, poate numai Abraham Lincoln. Convenția republicană a funcționat ca o platformă de convingere a susținătorilor Trump care erau inconfortabili cu istoricul rasial al președintelui să îl voteze și să-i rămână alături în continuare.

În ajunul împlinirii a 19 ani de la atacurile teroriste de la World Trade Center asupra celei mai mari și puternice economii și democrații din lume, un alt tip de extremism pare să ia amploare pe tărâmul american. Retorica populistă și incendiară a președintelui, iar narativa care i-a adus victoria în 2016 nu pare să se fi învechit: votați-mă pe mine, pentru că eu voi lupta împotriva mașinăriilor politice din Washington, împotriva corectitudinii politice și eu sunt singurul care le spune pe față. Însă, Trump vorbește unei singure audiențe, celei care este de acord cu el, iar în contextul unei pandemii, unei recesiuni și al unei societăți gata să explodeze, un președinte trebuie să se adreseze unui popor întreg.

Sursă foto: Vox

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here