close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

America lui RBG

Mălina Mîndruțescu

Pe 18 septembrie, Ruth Bader Ginsburg a murit. Un judecător al Curții Supreme din America, Ginsberg era o instituție în sine, mult mai decât un simplu interpret al Constituției americane. Văzută ca un idol al feminismului de către generații la rând, aceasta a doborât multe uși în decursul carierei sale îndelungate. Ginsburg a devenit judecător al Curții Supreme în 1993, aceasta fiind nominalizată de către Bill Clinton, devenind doar a doua femeie judecător din istoria Curții. În acești aproape 30 de ani, Ginsberg era recunoscută pentru verdictele ei care promovau drepturile femeilor, ale minorităților și ale comunității LGBT, aceasta devenind un punct de referință și pentru cele mai tinere dintre generații.

Însă, moartea sa a venit într-un moment în care America nu putea fi mai polarizată – pandemia a luat mai bine de 200.000 de vieți, efectul economic a lăsat milioane de oameni fără un loc de muncă, tulburări civile, proteste și o campanie prezidențială care pare că a secat poporul american de orice energie politică. Starea fragilă de sănătate și vârsta înaintată a lui Ginsberg erau un motiv de îngrijorare pentru Democrați. Moartea sa vine la mai puțin de 2 luni de alegerile prezidențiale din noiembrie, iar posibilitatea ca președintele Trump să nominalizeze un al treilea judecător la Curtea Supremă ar fi un coșmar pentru liberali.

Curtea Supremă reprezintă cea mai înaltă instituție juridică din America. Judecătorii sunt nominalizați de către președinte, însă aceștia trebuie sa fie audiați si în Senat și aprobați de către o majoritate dintre aceștia (50). Partidul Republican are 53 de Senatori, deci o majoritate confortabilă pentru a trece de vot, în cazul în care toți Democrații votează împotrivă. Însă, există câțiva senatori republicani care ar putea fi indeciși cu privire la acest vot, cum ar fi Lisa Murkowski (Alaska), care a votat împotriva lui Brett Kavanaugh, ultima nominalizare a președintelui, sau Susan Collins (Maine), care este nu numai un republican moderat, care nu urmează mereu linia partidului, dar aceasta riscă să-și piardă și poziția la alegerile din noiembrie.

Curtea Supremă a avut parte de trei posturi vacante în ultimii cinci ani. Dacă Președintele Trump va reuși să-și treacă prin Senat și a treia nominalizare, acesta va deveni primul președinte care să umple trei locuri în primul său mandat de la Ronald Reagan încoace. Însă, acest proces nu va fi ușor. Ginsburg a murit cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor prezidențiale, iar pentru un președinte să numească un judecător la Curtea Supremă (care este o poziție pe viață) în an electoral, reprezintă un pariu periculos. Așa-zisul mit politic „Thurmond rule” este o regulă nescrisă care ar interzice președinților sa propună oameni în poziții judiciare federale într-un an electoral. Însă, fiind nescrisă, această regulă nu este mereu respectată.

În februarie 2016, Antonin Scalia, unul dintre cei mai recunoscuți judecători conservatori ai Curții Supreme, a murit subit. Fiind mai bine de jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale, președintele Obama și-a propus nominalizarea. Însă, Liderul Senatului, Mitch McConnell (majoritatea fiind republicană și atunci), a blocat procesul de nominalizare, justificând că noul președinte care urmează să fie ales în noiembrie 2016, având un mandat proaspăt, ar trebui să aibă dreptul să înlocuiască poziția lui Scalia. Patru ani mai târziu, moartea lui Ginsburg venind doar la o lună și jumătate de alegeri, același Mitch McConnell a declarat că procesul va merge înainte, iar președintele Trump își va trece și a treia nominalizare prin Senat. Contrar ipocriziei crase, acesta a declarat că dat fiind mandatul acordat majorității republicane din Senat la alegerile din 2018, acest proces ar fi valid.

Deși ultimele două confirmări nu au fost radical diferite din punct de vedere ideologic de către predecesorii acestora  – Neil Gorsuch, un conservator l-a înlocuit pe Antonin Scalia, iar Brett Kavanaugh pe Anthony Kennedy, care deși era votul de mijloc, tindea să voteze de multe ori de partea conservatorilor. Însă, nominalizarea lui Trump pentru locul lui Ginsburg ar putea schimba radical fața Curții pentru zeci de ani de acum încolo. După ce vinerea trecută, Ginsburg a fost adusă în clădirea Capitolului, pentru a i se putea aduce omagii din partea publicului, peste weekend președintele a propus-o pe Amy Coney Barrett pentru Curtea Supremă. Barrett este opusul lui Ginsberg. Aceasta a lucrat pentru Antonin Scalia și este „originalistă” – adoptă interpretarea literală a Constituției, exact așa cum a fost scrisă de către membrii fondatori în 1789. Asta înseamnă că aceasta ar putea fi capabilă să întoarcă decizii importante, precum Roe v. Wade, care a reprezentat documentul de căpătâi care a formalizat legalitatea avortului, dar și chestiuni care țin de drepturile de a deține arme, pedeapsa capitală, sistemul de sănătate, discriminare sau drepturile minorităților. La doar 48 de ani, Barret va putea rescrie viitorul societății americane pentru zeci de ani de acum încolo, dacă aceasta va fi confirmată.

Procesul de confirmare este unul minuțios, iar democrații nu se vor da bătuți chiar așa de ușor. Mai este puțin peste o lună până la alegerile prezidențiale, dar iscusirea legislativă a lui Mitch McConnell ar putea rezulta într-o a treia confirmare a lui Trump la Curtea Supremă. Dacă Joe Biden va câștiga alegerile, este posibil ca această confirmare sa fie văzută de către liberali drept invalidă, însă odată confirmată, este puțin probabil ca procesul să poată fi inversat. Joe Biden și-ar putea începe mandatul de președinte cu un dezavantaj incredibil, dacă majoritatea Curții Supreme va fi 6-3 in favoarea conservatorilor. Iar moștenirea politică a lui RBG, posibil să se ducă pe apa sâmbetei.

Sursă foto: Getty Images / Fortune

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și