Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Amenințarea nucleară iraniană persistă

Noi tensiuni între SUA și Iran au atras atenția presei în ultima săptămână, după o întâlnire dintre Secretarul de stat american, Antony Blinken, Ministrul de Externe din Israel, Yair Lapid, și omologul acestuia din Emiratele Arabe, Abdullah bin Zayed al-Nahyan.

Discuțiile aprinse dintre Washington și Teheran vin în continuarea unei serii reîncepute de administrația Trump în 2018, odată cu retragerea din pactul nuclear încheiat în timpul lui Obama. În septembrie, într-un discurs susținut în fața unei adunări a Națiunilor Unite, președintele iranian Ebrahim Raisi a declarat foarte ferm, făcând referire și la revolta din ianuarie de la Capitol, că „sistemul hegemonic al Statelor Unite nu are deloc credibilitate, nici în țară, nici în străinătate.”

Discursul susținut printr-un clip video pre-înregistrat, a avut un ton mai dur decât cele ale antecesorului său, Hassan Rouhani, care a menținut de-a lungul mandatului său un ton moderat în chestiunile de politică externă.

Raisi a apreciat că „sancțiunile sunt noua modalitate a Statelor Unite de a se război cu națiunile lumii” și a mai adăugat că sancțiunile impuse de la Washington în timpul pandemiei au fost „crime împotriva umanității”. Raisi a relansat, de fapt, discuția despre sancțiunile impuse de Trump, arătând încă o dată că Iranul nu va ceda presiunilor americane și nu va abandona proiectul de îmbogățire a uraniului, fără negocieri serioase.

Acesta anunța deja în luna mai a anului curent că ajunsese la nivelul de 60% în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, o cifra de aproximativ 20 de ore mai mare decât cea permisă și care semnalează posibilitatea de a produce armament nuclear.

ebrahim raisi

Sursă foto: Digi 24

 

Poziția și acțiunile iraniene reprezintă un adevărat semnal de alarmă pentru administrația Biden. În cadrul aceleiași adunări, și președintele american a luat cuvântul, arătând că „America se obligă în continuare să împiedice Iranul să producă o armă nucleară” și că lucrează la un plan diplomatic care să readucă un acord în acest sens între cele două state.

Cu toate că Raisi nu a exclus o întoarcere în pactul nuclear alături de SUA, acesta pune că „Iranul nu se încrede în promisiunile guvernului american”, dar că negocierile ar putea fi fructuoase, dacă Teheranul ar obține ridicarea sancțiunilor impuse de administrația Trump.

Deși negocierile între cele două părți au început în prima parte a acestui an și au fost mediate de unele state europene, acestea au stagnat, astfel că săptămâna trecuta un nou episod al problemei nucleare a atras atenția presei. Secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit cu Ministrul de Externe din Israel, Yair Lapid, și cu omologul acestuia din Emiratele Arabe, Abdullah bin Zayed al-Nahyan, pentru a discuta un așa-numit „plan B”, în caz că negocierile diplomatice dintre cele două state ar eșua.

Blinken a avertizat că America a făcut deja primul pas în privința negocierilor amiabile, dar că așteaptă deja de mai multe vreme un răspuns favorabil din partea Iranului și că acesta începe să intre în „în criză de timp”.

Potrivit declarațiilor acestuia, pare că administrația Biden ar fi pregătită să își schimbe poziția pașnică cu una mai fermă de data aceasta, fapt confirmat și de Robert Malley, reprezentantul administrației pentru negocierea cu Iranul. De data aceasta s-a sugerat că ar putea fi vorba și de folosirea forței militare.

Malley susține că Raisi a promis că Iranul se va întoarce „curând” la masa negocierilor, dar că acest lucru nu este suficient, dat fiind că negocierile au stagnat din cauza abordării inițiale a guvernului de la Teheran. America este presata la rândul ei să ia o poziție fermă, atât de populație, cât și de Israel și de țările europene care făcea parte din tratatul inițial, încheiat în 2015. Cel mai adesea, aceste state susțin că deși un „plan B” a fost adus în discuție în mai multe rânduri, America nu a confirmat până acum în niciun fel această poziție și nu a arătat ce alternative ar putea apărea în urma unor negocieri eșuate.

yair lapid israel

Sursă foto: The Times of Israel

 

Yair Lapid a accentuat la rândul său că în urma vizitei sale la Washington au apărut mai multe „alternative” în ceea ce privește relația cu Iranul. De asemenea, acesta a arătat că Israelul își rezervă dreptul de acționa oricând pentru a soluționa un eventual conflict, considerând că acest lucru nu este doar responsabilitatea Americii.

Deși în acest moment nu este clar ce alternative ar putea exista pe lângă intervenția militară, se presupune că ar fi vorba de noi sancțiuni comerciale pe piața petrolului sau în ceea ce privește circulația liberă. Pe lângă cele menționate anterior, America pare că dorește o colaborare mai apropiată cu Israelul și cu celelalte state din regiune și că susține, totodată, relațiile diplomatice dintre acestea și Israel.

Dacă v-a plăcut analiza noastră, puteți citit și altele pe teme de politică externă precum: Conflictul dintre Iran și SUA se intensifică sau Primatul dreptului național: Izolarea Poloniei?

 

Sursă foto: CNN

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și