Cu un puternic mandat reînnoit pentru partidul său, președintele sârb cochetează cu valori democratice sperând la o aderare la UE, în același timp în care acesta controlează aproape orice parte a societății și este apropiat de Rusia.
Va deveni oare acest nou hibrid politic normal?

De Mălina Mîndruțescu

Peste weekend au avut loc primele alegeri de când criza pandemiei a luat cu asalt întreaga lume, semnalând o ușoară reîntoarcere la normal după o perioadă în care s-au pus multe semne de întrebare cu privire la viitorul multor democrații, dar și la logistica din spatele organizării proceselor politice și alegerilor în condiții de siguranță.

Duminică seară, președintele sârb Aleksandar Vučić a reușit o mare victorie electorală în alegerile parlamentare, unde partidul său este preconizat să fi câștigat 191 din cele 250 de locuri în Parlament, o super majoritate de 63.4%, anunță Financial Times. Ca lider al partidului progresist sârb (SNS), Vučić este adeptul populismului naționalist, un aliat al Rusiei și susținător al președintelui Trump, cu care este așteptat să se vadă la sfârșitul acestei săptămâni în Washington. Cu aceasta reînnoită putere parlamentară, Vučić va putea schimba constituția fără să fie nevoit să se bazeze pe susținerea altor partide, anunță The New York Times. Este incert ce înseamnă rezultatul alegerilor de duminică pentru calitatea democrației în Serbia, care a fost pusă la încercare de către Vučić de când acesta a devenit președinte în 2017.

Cu săptămâni consecutive de proteste la începutul lui 2019 împotriva guvernului Vučić, acesta pare să fi pus monopol pe toate instituțiile de putere în stat, controlând organele de ordine, trusturile de știri și curțile judecătorești, folosindu-le și împotriva opoziției. Vučić, care și-a început cariera ca un ultranaționalist sub aripa lui Slobodan Milošević ca și ministru al informației în timpul anilor ’90, când tensiunile cu Kosovo au escaladat într-un război etnic soldat cu mii de morți și peste 860.000 de refugiați, poate fi numit ca cel puțin controversat. Dorind să se distanțeze de trecutul său și să-și croiască o imagine nouă, acesta a luat parte la crearea unui partid moderat în 2008, cu care a și câștigat alegerile prezidențiale în 2017 printr-o victorie covârșitoare.

Prinsă la mijloc intre Est si Vest, ca și multe țări din regiune cu istorii grele în spate – războaie, comunism, violență politică – Serbia se luptă de asemenea să-și găsească locul între cele două forțe ale Europei: UE sau Rusia. Vizată ca un potențial nou membru al UE, Serbia va avea multe de câștigat prin această aderare, însă trecutul rusofil al țării și proximitatea lui Vučić cu Kremlinul poate nărui aceste aspirații. Ca și alți membri tineri UE care cochetează cu forme lejere de autoritarism, cum sunt Polonia si Ungaria, Vučić crede că se poate bucura de ambele lumi – expunerea, banii și integritatea blocului european, dar și avantajul de a-și controla proprii cetățeni. De când acesta a venit la putere, Serbia a căzut din rangul de democrație liberă, la aproape liberă, conform unui raport Freedom House, care analizează în fiecare an libertățile politice ale tuturor țărilor din lume.

Deși victoria copleșitoare la alegerile parlamentare par să-l propulseze pe Vucic într-o poziție de neatins, procentul celor care au votat este semnalat ca fiind unul dintre cele mai joase din ultimul secol în Serbia, cu mai puțin de 50% dintre votanți mergând la urne. Acest lucru se datorează partidelor de opoziție care au organizat o campanie de a boicota alegerile, criticând că procesul nu este unul legitim, deoarece omniprezența partidului lui Vučić în timpul campaniei, dar și în media (Vučić pare să aibă o influență considerabilă în rândul organizațiilor de știri de stat, dar și private) au făcut ca alegerile să nu reprezinte o competiție corectă și egală. Opozanții anunță că ieșirea la vot ar fi fost și mai mică dacă Vučić n-ar fi intimidat mii de oameni în ultimele ore ale votului pentru a ieși la urne, a declarat Dragan Djilas, unul dintre liderii celor sapte partide de opoziție care au format o coaliție pentru a boicota alegerile.

Deși Vučić pare să-și fi consolidat puterea la nivel domestic, este încă neclar cum se va poziționa la nivel internațional odată cu acest câștig electoral. Acest nou mandat pare să-l forțeze să adreseze problema instaurării unor discuții de pace între Belgrad și Kosovo, care deși și-a declarat independența în urma unei intervenții militare NATO, nu a fost niciodată recunoscut oficial de către Serbia. Însă, Vučić s-a dovedit a fi un strateg de succes al jocurilor politice, reușind să navigheze între relațiile cu liderii globali – acesta a menținut o relație apropiată cu Rusia și China, în timp ce a reușit să poziționeze Serbia drept un candidat serios la aderarea UE și a facilitat dialoguri și cu Statele Unite. Până la sfârșitul acestei săptămâni, Vucic va fi avut întâlniri cu Miroslav Lajčák, responsabilul pentru a discuta inițiativa propusă de UE pentru a soluționa problema cu Kosovo, cu președintele Trump la Washington, care speră pentru o negociere de pace condusă de Statele Unite, dar și cu Vladimir Putin la Moscova, care ca și membru permanent al Consiliului de Securitate la Națiunile Unite, Rusia dorește să fie consultată în această privință. Sâmbătă este preconizat că la Washington, Vučić va discuta și acest aspect cu președintele Trump, care dorește să fie catalizatorul acestor negocieri de înțelegere între Belgrad și Kosovo, sperând la o victorie pe plan diplomatic înaintea alegerilor din noiembrie. Însă, Vučić a declarat că este dedicat întru totul unui dialog cu Kosovo care va fi ghidat de către UE, prioritizând interesele Serbiei în contextul unui viitor în UE. 

Aceste prime alegeri care au avut loc de când a început pandemia nu par să fie foarte încurajatoare pentru evoluția proiectului democratic în Europa centrală și de est. Vučić pare să joace pentru ambele echipe, arătând că este un om politic șiret, strategic și isteț. Însă, această imagine de autoritar cu valori europene poate înșela și odată cu acest nou câștig electoral, Vučić este capabil să-și arate adevărata față.

Sursă foto: EurActiv

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here