close_icon
#Analize / Alexandru Văleanu

Un ultim hop în 2020: alegerile parlamentare din România

Pe data de 6 decembrie,  România va trece prin alegerile parlamentare pentru următorul legislativ, aceasta fiind a 8-a rundă de alegeri parlamentare din 1989 încoace. Spre deosebire de recentele alegeri din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, rezultatul celor din România pare a fi mai ușor de anticipat, dată fiind natura mai puțin divizată și mai predictibilă a electoratului român.

Cu toate acestea, lupta va fi la fel de aprigă ca în anii precedenți, miza fiind puterea legislativă și cea executivă din stat. De-a lungul acestei analize voi prezenta actuala stare a partidelor și evoluțiile lor procentuale, explorând apoi dificultățile cu care se va confrunta următoarea conducere.

Cine câștigă, cine pierde și cine își păstrează poziția?

La sfârșitul anului 2016, în cadrul ultimului scrutin parlamentar, Partidul Social Democrat a câștigat detașat cu 45.5%, fiind urmat de Partidul Național Liberal (20%), Uniunea Salvați România (8%), Uniunea Democrată Maghiară din România (7%), Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (5,5-6%)  și Partidul Mișcarea Populară (5,2-5,3%).

De dată această, însă, rezultatele cel mai probabil vor arăta diferit. PSD, în comparație cu impresionantul rezultat din 2016, este de așteptat să piardă foarte mult, fiind sever afectat de scandalurile de corupție prin care a trecut în ultimii ani, din cauza cărora a pierdut inclusiv guvernarea.

romania

Sursă foto: Economica.net

 

Drept urmare a devansării socialiștilor, PNL a avut de câștigat, dar și de pierdut, de-a lungul anului 2020. Partidul cotat cu un procent anticipativ de 25-28% a reușit după alegerile din 2016 să atragă un procent semnificativ din baza electorală, însă modul dezastruos de guvernare din ultimul an a afectat imaginea partidului de dreapta. Slaba gestionare a pandemiei, lipsa de măsuri care să genereze o creștere a nivelului de trai al românilor și tragedia neasumată de la Piatra Neamț vor influența negativ potențialul național-liberal la alegerile parlamentare.

Așadar, cine are cu adevărat de câștigat la aceste alegeri? Răspunsul este pe cât de clar, pe atât de divizator: USR PLUS. Partidul nou intrat în politica românească s-a bucurat de o creștere mai rar întâlnită în rândul grupărilor politice. De la cei 8% luați în 2016, au ajuns cotați la 20-23% la finalul anului 2020. Partidul care este în același timp iubit și urât de poporul român a avut mult de câștigat de pe urma slabei guvernări național-liberale. Cu atât mai mult, disensiunile post-locale dintre PNL și USR PLUS amplifică hemoragia din actualul partid de la guvernare în favoarea pretendentului la tronul dreptei.

La cele trei partide de dimensiuni mari menționate mai sus se adaugă PMP și Pro România, cotate la 5%. Deși se află în pericol de a nu intra în Parlament, fiind atât de aproape de pragul electoral, acestea ar putea juca un rol esențial în politica următoarei legislaturi. Plecând de la premisa că vor atinge totuși pragul de 5%, arondarea lor la o coaliție pentru a asigura majoritatea parlamentară ar putea fi prioritară.

UDMR, asemeni PMP-ului și Pro României, va încerca să se facă indispensabilă partidelor mari, căutând, similar anilor precedenți, să facă parte dintr-o coaliție pentru a-și asigura locurile în Senat și Camera Deputaților în vederea reprezentării intereselor minorității maghiare din România.

Lăsând partidele în urmă, o particularitate a acestui scrutin va fi slaba prezență la vot. Fiind influențată de criza sanitară, o parte semnificativă a populației (cu precădere cea în vârstă) nu va participa la alegerile din 6 decembrie din cauza riscului de infectare. Deși în anii anteriori o prezență mică la vot avantaja Partidul Social Democrat, de data aceasta efectul va fi invers dat fiind  faptul că persoanele în vârstă reprezintă o parte esențială a bazei electorale social-democrate.

Astfel, este de așteptat ca niciun partid să nu reușească să formeze o majoritate fără susținerea altor grupări politice. La momentul scrierii acestei analize, posibilitatea unei guvernări de stânga pare îndepărtată, cel mai probabilă fiind o coaliție formată din PNL și USR PLUS. Cu toate acestea, neînțelegerile dintre cele două formațiuni nu pot fi ignorate, ele urmând a se amplifica în perioada post-parlamentare.

Așteptarea că a două zi după alegeri coaliția va avea toate socotelile rezolvate este una deșartă. Negocierile dintre cele două partide se vor întinde cu certitudine pe mai multe săptămâni, urmând ca puterea executivă să se formeze după ce acestea au fost încheiate.

Următorii patru ani – croazieră pe ape line sau supraviețuire pe mări tulburi?

Nu este un secret faptul că următorii ani vor fi extrem de dificili pentru coaliția de la guvernare. Încetinirea motorului economic românesc ce a început înainte de pandemie, combinat cu efectele crizei sanitare Covid-19 asupra finanțelor vor urma a influența drastic viețile românilor. Astfel urmează ca cele două partide să ia o serie de măsuri ce se preconizează a fi nepopulare în rândul cetățenilor. Putem să ne așteptăm în cursul următorilor doi ani să fim martori la tăieri bugetare și reducerea masivă a angajaților din domeniul public.

Cu toate acestea, cel mai probabil nu vom vorbi de o perioadă de austeritate în tot sensul cuvântului. Oamenii politici, în mod nesurprinzător, au învățat din efectele produse de măsurile de austeritate anunțate de Traian Băsescu în 2010. Așadar, deciziile probabil vor fi mascate în așa fel încât cetățenii să nu simtă atât de aprig aceste tăieri în propriile buzunare, prevenind în acest mod suicidul politic al partidelor de la guvernare.

Sursă foto: Romania Insider

 

Mai mult, în luarea acestor măsuri sau în asumarea consecințelor politice, disensiunile deja existente între cele PNL și USR PLUS se vor amplifica fără dubiu. Aceste certuri cu potențial dezbinător vor afecta buna guvernare a României, în fapt, ultimul lucru dorit pe timp de criză.

Încă o posibilitate pentru următorii patru ani ar fi obținerea majorității absolute în parlament (66%), în cazul arondării mai multor partide la guvernare, fapt neatins de o coaliție de dreapta până în prezent. Dacă aceasta va fi strategia celor doi parteneri politici, atunci am putea vedea multiple reforme mult dorite în debirocratizarea societății românești și nu numai.

Remarci finale privind alegerile parlamentare

Deși rezultatul acestor alegeri pare a fi previzibil în comparație cu celelalte alegeri importante din două colțuri diferite ale lumii, acesta nu este sub nicio formă bătut în cuie. În zilele ce urmează vom vedea exact care sunt strategiile atât ale partidelor mari (PNL, PSD), cât și ale celor mici (USR PLUS, PMP, Pro România, UDMR) pentru asigurarea puterilor legislativă și executivă.

Sigur, în schimb, este faptul că urmează o perioadă cu dificultăți sesizabile pentru coaliția de la guvernare, dată fiind precaritatea situației socio-economice de facto din România. În același timp, nu este exclus ca următorii patru ani să picteze o imagine a unei guvernări competente ce caută îmbunătățirea bunăstării românilor.

Articole similare: România în pandemie – Încotro se duce economia și unde ar trebui să ajungă? și Republica Moldova sub Maia Sandu: un nou început.

 

Sursă foto: Romania Insider

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și