Alexandru Văleanu

Din punct de vedere politic, luna noiembrie pentru mulți oameni este asociată aproape exclusiv cu scrutinul prezidențial din Statele Unite, ignorând evenimentul extrem de relevant ce va avea loc pe 1 noiembrie în Republica Moldova. Este vorba, bineînțeles, de alegerile prezidențiale ce au o miză geopolitică enormă. Deși toate alegerile din țara vecină de până acum au avut drept consecință situarea Republicii Moldova fie în sfera vestică, fie în cea estică, aceasta promite a fi printre cele mai importante din istoria democrată a țării. De la unioniști și candidați pro-europeni până la candidați comuniști sau pro-ruși, acest scrutin pare a fragmenta brusc societatea Republicii.

Sursă foto: Paranteze.md

Spre deosebire de alegerile precedente, de data aceasta alianțele sunt aproape non-existente, fiecare candidat fiind ori independent, ori susținut de propriul partid. Partidele pro-europene (PAS și Platforma DA) nu au reușit să ajungă la un consens pentru susținerea unui candidat unic, având două propuneri între care se vor împărți voturile electorilor ce ar situa Republica Moldova în emisfera vestică a globului: Maia Sandu (Platforma DA) și Andrei Năstase (PAS). Deși aceste partide au viziuni similare asupra viitorului Republicii, de câteva luni au loc numeroase atacuri tăioase, în care membrii ambelor partide se critică reciproc. Pentru a încheia aceste dispute, Maia Sandu a făcut apel la ambele grupuri politice să încheie disensiunile pentru a se putea concentra pe înfrângerea lui Igor Dodon.

Rămâne de văzut, însă, dacă vor reuși să formeze un front comun împotriva actualului președinte. În egală măsură, nici unioniștii nu au reușit să ajungă la un consens, fiecare formațiune având câte un candidat, susținut în mod exclusiv de partidul de proveniență. Printre acesta se numără blocul ”Unirea” și Partidul Unității Naționale. Contrar eventualelor aparențe, nici în grupările de stânga nu există o unitate perfectă. Deși într-adevăr, majoritatea voturilor se vor duce către Igor Dodon, pe scena electorală a reapărut Renato Usatîi, liderul partidului ”Partidul Nostru”.

Sursă foto: Digi24

Conform unui sondaj realizat de Compania Date Inteligente (iDATA), lupta se va da, precum era de așteptat, între Maia Sandu și Igor Dodon, diferența dintre ei fiind de doar 2.1%. În schimb, acest sondaj evidențiază încă un fapt: lipsa de consens politic din cadrul societății de pe malul drept al Prutului. Concret, cei doi candidați principali dețin împreună doar 31.9% din numărul total de voturi ale persoanelor intervievate pentru acest studiu. În comparație, în primul tur al scrutinului din 2016, aceiași doi candidați au reușit să adune 86.69% din voturile electoratului. Deși primul procent nu este la fel de reprezentativ precum al doilea, urmând probabil să difere semnificativ față de rezultatele viitorului prim tur de scrutin, în această discrepanță există totuși un sâmbure de adevăr. Printre altele, ea dovedește cât de fragmentată este populația țării de la granița estică a României. Este posibil ca cetățenii să nu mai regăsească salvarea statului nici în Dodon, nici în Sandu, apelând astfel la alți candidați pentru a spera la un viitor prosper. Exact care va fi influența acestui fenomen asupra scrutinului, vom află abia când vor fi publicate rezultatele primului tur.

Lăsând în urmă cifrele și procentele electorale, rezultatele scrutinului vor fi decisive pentru poziționarea Republicii Moldova în relația cu Uniunea Europeană și Federația Rusă în următorii patru ani. Într-o țară aflată la granița dintre cele două puteri, lupta dintre valorile estice și cele vestice este una constantă, fapt evidențiat de fiecare set de alegeri.

Deși tendința din ultimii 30 de ani a fost aceea de asociere cu Rusia, la un sondaj recent de opinie, 60% dintre cetățeni au declarat că sunt de acord cu o posibilă aderare la Uniunea Europeană. În schimb, același studiu sociologic arată că personajul care se bucură de cel mai mare grad de simpatie în Republica Moldova este însuși Vladimir Putin cu un procent de peste 55%, fiind urmat îndeaproape de cancelarul german, Angela Merkel cu aproape 50%.

Sursă foto: IPN

Așadar, ce înseamnă când cetățenii unei țări sunt într-o măsură aproape egală atât pro-UE, cât și pro-Putin? Ei bine, asta demonstrează cât de scindată este populația statului vecin. Deși pentru o parte din cetățeni sărăcia și corupția sunt asociate cu vântul rece constant ce bate dinspre Kremlin, este ușor de înțeles cum o figura politică puternică precum Vladimir Putin ar fi populară într-o țară ce până acum 30 de ani era condusă de un regim totalitar.  Această dificultate de auto-poziționare între est și vest nu este nici nouă și nici unică. Aproape toți foștii sateliți sovietici situați pe continentul european se confruntă cu astfel de probleme.

Totuși, o apropiere reală de Uniunea Europeană (și de îndepărtare de Rusia) nu ar avea doar implicații geo-strategice. Internalizarea valorilor europene ar influența decisiv democratizarea și liberalizarea celei mai sărace țări din Europa, iar aceste procese ar îmbunătăți nivelul de trai și bunăstarea generală, precum s-a întâmplat și în România și Bulgaria în perioada post-2007. Deși schimbarea nu ar fi bruscă, susținerea în masă a unui candidat pro-european la alegerile din 1 noiembrie ar putea fi scânteia ce aprinde flama democratică într-o țară ce are nevoie de schimbări majore pentru proprii cetățeni. Mai mult, această reorientare geo-strategică poate aduce cu ea și independența față de un actor ce, în mod istoric, a subminat suveranitatea tuturor țărilor învecinate.

Întrucât lucrurile sunt atât de incerte în momentul de față, o predicție a rezultatului este întru-totul imposibilă, voi încheia cu o statistică relevantă pentru starea de spirit din estul Europei. Cetățenii Republicii Moldova, fiind întrebați ce ar face în cazul în care rezultatele alegerilor vor fi falsificate, au răspuns în proporție de 40.9% că este probabil să apară manifestații similare celor din Belarus. Așadar, ”quo vadis, Domine?”.

Sursă foto: Regional Anti-Corruption Initiative

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here