Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Alegeri cu scântei în Marea Britanie

Săptămâna trecută au avut loc alegeri în Marea Britanie, iar rezultatul a pregătit terenul pentru niște ani plini de surprize și incertitudini privind stabilitatea politică a Regatului Unit.

Principalele lucruri care merită menționate în contextul acestor alegeri o reprezintă rezultatul din Scoția (și ce înseamnă acest vot pentru viitorul Scoției ca parte din Regatul Unit) și căderea liberă a Partidului Laburist. Partidul, care este condus de către Keir Starmer a devenit o opoziție politică tot mai inexistentă pentru partidul Conservator care este la guvernare și care este actualmente condus de prim-ministrul Boris Johnson, un animal politic care contrar controverselor sale continuă să câștige alegeri.

Regatul Unit: un regat nu chiar atât de unit

Alegerile din 6 mai au presupus alegeri locale în Anglia, Scoția și Țara Galilor. În cadrul acestui concurs politic au fost puse la bătaie peste 5000 de locuri – poziții de primar, consilii locale, dar și alegeri în parlamentul scoțian și galez și bătălia pentru primăria Londrei, câștigată pentru un al doilea mandat de Sadiq Khan.

În Scoția, miza a fost mare pentru Nicola Sturgeon, liderul guvernului scoțian și al celui mai mare partid din țară, Partidul Național Scoțian (SNP). Printr-o victorie și o majoritate în parlamentul scoțian Sturgeon ar fi primit un acord răsunător din partea cetățenilor scoțieni de a începe demersurile pentru organizarea unui al doilea referendum pentru independența Scoției – ieșirea oficială a Scoției din Regatul Unit. Primul referendum care a avut loc în 2014 nu a trecut, însă acesta a fost la limită – 55% au votat împotrivă, iar 45% au votat pentru independență.

nicola sturgeon

Sursă foto: Pool

 

Acum, cu Marea Britanie ieșită din Uniunea Europeană (Scoția a votat în mod predominant pentru a rămâne în Uniune), iar cu actualele probleme întâmpinate de Westminster pentru a negocia un parteneriat cu privire la controalele dintre republica irlandeză și Irlanda de Nord (țară independentă care are graniță cu Irlanda de Nord, care face parte din UK) în contextul Brexit, independența Scoției devine o alternativă tot mai atractivă pentru electoratul scoțian.

Însă, la momentul anunțării rezultatelor, partidului lui Sturgeon îi lipsea un singur loc în parlament pentru a câștiga o majoritate în parlamentul scoțian. Deși performanța SNP-ului este impresionantă, o majoritate i-a răpit lui Sturgeon ocazia de a declara în mod categoric o victorie de o importanță simbolică pentru vremurile tulburi și realitățile politice în care se află Marea Britanie. De asemenea, lipsa unei majorități i-a confirmat fermitatea mesajului lui Boris Johnson, care se va opune în mod categoric acestui efort de independență.

În schimb, SNP-ul Nicolei Sturgeon s-a aliat cu al doilea cel mai mare partid din Scoția, Partidul Verde (Scottish Green Party) pe această chestiune de independență. Voturile coagulate ale celor două partide sunt suficiente pentru a trece o lege a referendumului.

În cadrul promisiunilor sale electorale, Sturgeon a promis un referendum pentru independență până la finalul lui 2023, însă cel mai probabil această promisiune se va transforma într-un proces lung și un posibil impas politic.

În cadrul discursului său de după alegeri, Nicola Sturgeon a declarat că cetățenii au aprobat mișcarea independentă datorită victoriei politice a partidelor pro-independență din Scoția. Aceasta a spus că un demers de organizare pentru un al doilea referendum de independență va începe odată ce situația pandemiei se va stabiliza.

Aceasta l-a criticat în mod direct pe prim-ministrul britanic, Boris Johnson, căruia i-a spus că este absolut nejustificată și absurdă decizia lui Johnson, dacă acesta va decide să blocheze  un referendum, această dorința fiind o exprimare directă, democratică și constituțională a electoratului scoțian de a-și alege propriul viitor.

Viitorul partidului laburist – în derivă

Pe lângă evenimentele din Scoția, alegerile din 6 mai au provocat tensiuni politice și pe pământ englezesc. Partidul Laburist, principalul partid de opoziție a avut dificila responsabilitate de a performa după cea mai mare înfrângere politică din 1935, în 2019. După eșecul de acum doi ani, liderul partidului Jeremy Corbyn a fost înlocuit de Keir Starmer, un fost avocat din eșalonul elitist de avocatură din Londra.

starmer labour

Sursă foto: Shutterstock

 

Deși partidul Laburist nu a performat dezastruos la alegerile de săptămâna trecută, reacțiile lui Starmer par să fi dăunat mai mult decât rezultatul politic al partidului pe care îl conduce, lăsând în urmă și mai mult haos, dezorganizare și o încredere zdruncinată în autoritatea sa ca lider.

Partidul Laburist nu a mai câștigat niște alegeri încă de pe vremea când Tony Blair era fața partidului, iar odată cu venirea lui Boris Johnson la cârma țării speranțele partidului de opoziție de a reveni la putere sunt tot mai mici.

În cadrul acestor alegeri, partidul conservator în frunte cu Boris Johnson a reușit să rupă niște „fortărețe” laburiste din punct de vedere politic, penetrând electoratul laburist entuziast. Odată cu politicile sale populiste, pro-Brexit, dar și cu promisiunea de a aduce înapoi joburi în regiuni unde clasa de jos suferă de indiferență, șomaj și consecințele pandemiei, Johnson a reușit să câștige circumscripții care nu au votat altceva decât Laburist timp de multe decenii.

De asemenea, Karmer nu întâmpină nu numai o provocare ce ține de strategie politică, dar și una de ideologie. Contrar fostelor guverne conservatoare care mizau pe niște politici economice bazate pe austeritate, actuala viziune conservatoare a lui Boris Johnson este una care atacă în mod direct crezul laburist, de care Karmer depindea pentru a-și menține electoratul care îi era total credincios partidului Roșu (Laburist).

Acum, în mare parte și datorită contextului special generat de pandemie, prim-ministrul Boris Johnson a venit cu propuneri politice care sunt atractive și pentru votanții care au votat cu laburiștii toată viața: Johnson promite că va readuce joburi și prosperitate economică în zone părăsite și uitate de elita politică de la Westminster, – care odinioară reprezenta electoratul tradițional laburist.

boris johnson

Sursă foto: EPA

 

Deși Johnson a fost criticat la începutul pandemiei pentru felul în care acesta a gestionat criza acesta și-a spălat din păcate, fiind apreciat pentru efortul care a dat roade privind campania de vaccinare din Marea Britanie.

Partidul conservator începe să penetreze nu numai regiuni care înainte erau laburiste, dar partidul începe să adopte și o agendă politică care coagulează politicile economice de stânga cu o abordare tradiționalistă asupra chestiunilor culturale – o rețeta câștigătoare pentru un electorat care se află în schimbare.

Pentru alte analize True Story Project despre Marea Britanie, puteți accesa: “Ce se întâmplă în Irlanda de Nord?” și „România după Brexit – Care este soarta studenților și muncitorilor?”

 

Sursă foto: AFP

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și