Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Ajutorul internațional pentru Republica Moldova

În contextul crizei refugiaților, Republica Moldova se confruntă cu cel mai mare aflux de persoane raportat la numărul de locuitori. Atât acest lucru, cât și resursele limitate și fragilitatea anumitor instituții din acest stat au atras atenția mai multor foruri internaționale, care încearcă să ofere un răspuns trans-național asupra crizei. 

În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Justiției și Afacerilor Interne al Uniunii Europene, din 28 martie, Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene, și Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, în coordonare cu Președinția franceză a Consiliului, au anunțat un plan de 10 puncte, vizând o coordonare mai puternică la nivel european în contextul crizei refugiaților stârnite de războiul din Ucraina.

Printre punctele acestui plan, se numără măsuri care privesc mai buna gestionare a migranților, planuri naționale de contingență, chestiunea fondurilor, dar și situația Republicii Moldova. Uniunea Europeană propune, așadar, crearea unei platforme de înregistrare europene, pentru a putea fi urmărit mai bine fluxul migranților care beneficiază de protecție temporară și de diferite statute de protecție, precum și inițierea unei strategii de coordonare la nivel european a transportului migranților.

De asemenea, crearea unei hărți a capacității de găzduire din fiecare stat va ajuta statele membre să dinamizeze primirea refugiaților și redirecționarea acestora. Planul Uniunii Europene pune acum accentul și pe protecția copiilor și combaterea traficului de persoane.

Un alt punct important dintre cele 10, este adoptarea unor planuri naționale de contingență. Deși, despre acestea s-a mai vorbit și înaintea invaziei, Comisia ar dori acum dezvoltarea în comun a unui plan de răspuns, pentru a putea gestiona nevoile pe termen mediu și lung, create în urma valului de imigrare. De asemenea, va exista un indice comun la nivel european, în funcție de care agențiile naționale și organizațiile internaționale vor contribui la rezolvarea crizei.

Așa cum s-a subliniat de fiecare dată în ultimele săptămâni, răspunsul dat de Uniunea Europeană situației migranților trebuie să fie unul pan-european, fapt susținut de punctele atinse în plan, pentru a evita supra-aglomerarea anumitor regiuni, fapt ce ar putea conduce la noi crize locale și la creșterea infracționalității și a traficului de persoane.

Solidaritatea și implicarea întregii Uniuni pentru relocarea refugiaților și luarea în evidență acestora, în contextul în care procedurile obișnuite de acordare de protecție și azil nu mai pot fi aplicate din cauza afluxului mare de persoane, reprezintă acum o prioritate a securității europene.

Situația din Republica Moldova a atras atenția oficialilor Uniunii în mod cu totul special. Astfel, planul  propus acum reafirmă categoric necesitatea unor măsuri de solidaritate. Se preconizează că în Republica Moldova au intrat până acum în jur de 400.000 de refugiați, dintre care mai mulți au migrat apoi spre alte țări europene. Totuși, criza migranților rămâne o povară grea pe umerii autorităților moldovene, care se confruntă cu cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori.

numar refugiati ucraineni

Sursă foto: Deutsche Welle

 

Marcel Spătari, Ministrul Muncii din Republica Moldova, a atras atenția, la rândul său, într-un interviu recent asupra situației din țara sa. Potrivit acestuia, în primele valuri de refugiați s-au numărat persoane și de alte naționalități decât cea ucraineană, ceea ce a făcut dificilă munca autorităților, care au luat legătura cu consulatele mai multor state pentru a putea facilita deplasarea refugiaților spre țările lor natale. Această situație ar urma să fie îmbunătățită de măsurile propuse prin noul plan, facilitând centralizarea datelor.

Tot acesta mai explică că capacitatea de găzduire a țării sale este foarte limitată, iar aproximativ 90% dintre refugiați sunt cazați de familii sau sunt nevoiți să se descurce pe cont propriu. Totuși, acest lucru implică și că autoritățile au o cunoaștere limitată a situației acestora, neputând cartografia încă refugiații ajunși în Moldova. Ministrul arată că demararea unor programe în colaborare cu ONU și cu World Food Program vor face necesară înregistrarea acestora și va oferi o imagine de ansamblu mai clară.

De asemenea, dintre refugiații ajunși în Republica Moldova, aproximativ un sfert și-au exprimat intenția de a rămâne în această țară. Calculând impactul demografic, se poate spune că numărul acestora este similar cu populația orașului Bălți, al doilea cel mai mare din țară. Privind lucrurile astfel, nici ajutoarele oferite de Uniunea Europeană nu sunt suficiente, fiind necesar un efort colectiv al populație și diasporei Moldovei.

asistenta republica moldova

Sursă foto: Balkan Insight

 

Concret, planul prevede deplasarea unor echipe Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), pentru a asigura un mai bun control al fluxului de migranți și a veni în ajutorul autorităților vamale moldovene. De asemenea, transportul ulterior al refugiaților spre alte teritorii europene va fi, de acum, realizat împreună cu UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) și IOM (Organizația Internațională pentru Migrațiune) și sprijinit prin finanțări europene.

Pe lângă sprijinul pe care Uniunea Europeană se angajează prin acest plan să îl acorde Moldovei, Statele Unite au declarat recent că vor aloca, la rândul lor, aproximativ 50 de milioane de dolari pentru diminuarea impactului războiului ruso-ucrainean în acest teritoriu. Finanțarea primită va fi folosită pentru demararea unor programe de instruire a autorităților și echipare a frontierelor, de combatere a traficului de persoane, de combatere a corupției și a criminalității cibernetice.

Pe lângă criza refugiaților, Moldova se confruntă cu amenințarea constantă venită din partea regiunii separatiste, Transnistria, unde sunt staționate trupe ruse, care ar putea transforma acest teritoriu într-un nou front.

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme similare:

Ucraina: războiul lui Putin continuă sau Care sunt următorii pași în integrarea refugiaților ucraineni?

 

Sursă foto: UNHCR

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și