close_icon
#Newsletter Exclusive / Mălina Mîndruțescu

Administrația Biden: încotro?

Acum că 2020 este pe terminate, ne așteaptă un 2021 nu chiar la fel de tumultuos, sperăm noi, dar la fel de plin din punct de vedere politic, cu începerea ciclului reprezentat de administrația Biden. La sfârșitul lunii ianuarie va avea loc învestitura noului președinte american, Joe Biden, care își va prelua mandatul într-un moment de cotitură pentru America: o criză sanitară și economică de proporții, tensiuni sociale și rasiale, o politică externă haotică și pierderea statutului de lider liberal într-o ordine globală tot mai schimbătoare și imprevizibilă.

Care sunt speranțele pentru viitoarea Administrație Biden?

Am ales 2 subiecte care nu se regăsesc neapărat pe prima pagină, dar care ar putea defini moștenirea politică a lui Joe Biden.

China

Thomas Wright de la Brookings Institute a făcut o analiză în care a semnalat cele două potențiale direcții în care Joe Biden ar putea să ducă politica externă. În cadrul echipei președintelui-ales există o dezbatere acerbă cu privire la viitorul politicii externe în era Biden.

Modul în care viitorul Președinte Joe Biden va decide să abordeze China va fi un semnal revelator pentru direcția în care acesta va dori să-și ducă ambițiile și agenda privind domeniul politicii externe.

 

Pe de o parte, există opțiunea ca Biden să continue abordarea folosită de Barack Obama – o strategie atentă de menținere a aceluiași „status quo” liberal impus după căderea Cortinei de Fier.

Această abordare presupune o reconfirmare a idealurilor globaliste, occidentale și liberale, dar ale căror ambiții sunt reduse și implicit, limitate. Cu privire la China, această abordare va însemna că Statele Unite vor critica derapajele iliberale ale Chinei, dar nu o va confrunta îndeajuns de mult încât să strice relațiile sale economice, deoarece o colaborare pe mai multe paliere este încurajată și dorită.

 

O a doua abordare ar fi una mai reformistă.  Această direcție ar confrunta tradițiile diplomatice impuse de Administrația Obama. În cadrul cercului apropiat al lui Biden există consilieri care sunt de părere că mecanismele de politică externă folosite de Trump – o formă de populism naționalist, o retragere de pe scena mondială și o diplomație haotică – trebuie eliminate, iar o altă abordare reclădită de la zero.

Sursă foto; Washington Post

 

Această abordare este mai dispusă să tolereze confruntare și tensiuni cu aliați mai problematici, dacă acest lucru este necesar pentru consolidarea acestei noi paradigme. Pentru adepții acestei abordări, China reprezintă cartea principală, care dacă va fi jucată bine de către Administrația Biden ar putea să-i consolideze moștenirea politică. Colaborarea cu societăți liberale și state democratice este un element esențial al acestei strategii, iar o asemenea abordare nu se va sfii din a crea tensiuni, dacă acest lucru înseamnă că anumite principii au fost onorate.

Până acum, a doua abordare cu privire la China pare să câștige. Biden a declarat că în timp ce Republica Chineză va fi trasă la răspundere pentru derapajele sale iliberale privind drepturile omului, comerț, tehnologie și protecția mediului America va lucra activ în a forma și consolida colaborări și parteneriate cu aliați care îi sunt asemănători și care împărtășesc o misiune comună cu privire la valori, principii și interese.

Recunoscând Rusia și China drept marile încercări ale Administrației sale, Biden și-a impus niște repere ambițioase privind agenda sa de politică externă. Rămâne de văzut dacă aceste aspirații se vor adeveri sau dacă vor rămâne niște promisiuni scrijelite pe o foaie de hârtie.

Silicon Valley

La prima vedere, Joe Biden pare să fie un susținător al marilor giganți ai industrii tehnologiei americane. Silicon Valley a contribuit masiv la campania electorală a lui Joe Biden, iar mulți executivi din zona de tech sunt preconizați că vor fi numiți în poziții de senioritate în viitoarea Administrație. Însă, deși pare ca și cum relația apropiată dintre Partidul Democrat și Big Tech va continua, este posibil să observăm niște schimbări fundamentale în dinamica acestui binom.

Procesele aduse în ultimele luni împotriva Facebook fac parte dintr-un proces de represiune și limitare a puterii și banilor concentrați în Silicon Valley, care a fost mult întârziat.

social dilemma

Sursă foto: Netflix

 

Dar de ce s-a ajuns aici?

În primul rând, auto-reglementarea a eșuat. Până acum, Silicon Valley a beneficiat de o cultură permisivă, în care marile companii de tech aveau voie să încerce chestii noi – toate sub un pretext atot-puternic: această libertate va da frâu liber inovației. Însă, această libertate nefiltrată a început ușor, dar sigur să-și arate dinții: Airbnb își pune în pericol comunitatea de locatari, Twitter a eșuat în a opri abuzul de pe platforma sa, iar algoritmii impuși de YouTube  radicalizează comunitatea, recomandând conținut extremist oamenilor.

În teorie, misiunea unei tehnologii nefiltrate ar trebuie să însemne oportunitate, îmbunătățire, creativitate și apropiere.

Însă, cealaltă parte a monedei ne-a arătat și părțile mai puțin bune, iar realitatea tehnologiei nu poate fi mai crudă – mecanismele tehnologiei sunt pentru mulți un mediu distructiv, nociv și nesigur.

O altă evoluție îngrijorătoare este felul în care Facebook a decăzut. După alegerile prezidențiale din 2016 CEO companiei Mark Zuckerberg a promis că Facebook va lua măsuri pentru a menține misiunea în baza căreia platforma a fost creată: un mediu sigur de socializare și conectare a lumii.

Acum, această retorică pare cel puțin naivă. De-a lungul ultimilor zece ani Facebook s-a dovedit a fi o corporație dependentă de tot mai multe informații private, care reușește să cocoloșească responsabilitatea și care își ține comunitatea dependentă de platformă prin orice mijloace posibile.

facebook

Sursă foto: Foreign Policy

 

Industria tech a devenit mult prea puternică, iar această constatare este susținută atât de Republicani, cât și de către Democrați. În timp ce Amazon distruge micile întreprinderi, Instagram captează atenția unei generații de tineri, iar Uber menține un mediu abuziv pentru lucrătorii săi – un dezechilibru este simțit la nivel de societate.

În același timp,  susținătorii partidului Democrat au început să migreze spre stânga din punct de vedere politic și să fie mai preocupați de subiecte, precum drepturile lucrătorilor, imigrație, inegalitățile sociale și bula elitei tech. De asemenea, oamenii au început să devină mai conștienți de pericolele care vin odată cu aceste noi tehnologii.

Acum că accesul la internet și un smartphone a devenit aproape o necesitate de bază, cetățenii înțeleg mai bine libertățile la care sunt nevoiți să renunțe pentru a face parte din această comunitate fără fond.

Fie că vorbim despre incredibilul succes al documentarului de pe Netflix, „Social Dilemma”, sau despre legătura dintre social media și incidența de depresie sau suicid, un lucru este clar – paradigma s-a schimbat, iar acum există context și presiune socială pentru a schimba acest monopol. Dacă Administrația lui Joe Biden va decide să nu acționeze – publicul o va taxa.

Pentru alte analize True Story Project pe zona de tech, puteți accesa: „Facebook, un paradox în democrație” și „Războiul cibernetic – conflictul din umbră”.

Sursă foto: Adam Lee, Liberty University

 

#Te-ar mai putea interesa și