close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

A supraviețuit HORECA anului 2020? – Povestea României, Bulgariei și Greciei

Când pandemia obligă guvernele să aducă profitul restaurantelor, hotelurilor, organizatorilor de evenimente și furnizorilor (HORECA) acestora la 0, supraviețuirea ajunge prioritatea imediată și incertitudinea anului 2021. Cine va rămâne după ce statele vor retrage fondurile de pandemie și mai important, câți vor rămâne în șomaj și faliment? 

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt elementul vital al economiei europene, reprezentând mai mult de două treimi din forța de muncă. Conform studiului McKinsey asupra țărilor dezvoltate europene UK, Franța, Germania, Italia și Spania 50% dintre IMM-uri consideră că sunt pasibile de faliment în următoarele 12 luni, chiar dacă mulți dintre cei chestionați au profitat deja de diferitele forme de asistență guvernamentală și scheme de împrumuturi. 

 

Industria turismului a UE are 13 milioane de angajați și pierde lunar 1 miliard de euro ca urmare a pandemiei. Unde se situează România la sfârșit de an și care sunt semnele din partea industriei HORECA din Bulgaria, Grecia și Ungaria? În analiza de astăzi vom prezenta o perspectivă de ansamblu a anului 2020, perspectivă dependentă de gradul de dezvoltare al acestor industrii. În mod paradoxal, pandemia de Covid19 a transformat turismul din atuu în povara economică a anului 2020 pentru Bulgaria și Grecia.

Romania – HORECA, industria vocală într-un vid politic? 

Înainte de criza COVID-19, în industria HORECA activau:

(Sursa: Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România)

turism

Sursa https://www.wall-street.ro/articol/Turism/241917/

 

La începutul pandemiei, haosul și incertitudinea creau în mod natural previziuni sumbre, mult dintre ele și adevărate, pentru industria HORECA. Dintre agenții economici din sectorul turismului și ospitalității care au putut face o estimare a impactului epidemiei de COVID-19 asupra volumului de activitate în aprilie, 95,4% au prevăzut o restrângere a activității de peste 25% sau închidere, față de 92,9% în martie 2020 conform Institutului Național de Statistică. *Rata de răspuns a fost de 71% și eșationul de peste 8000 de firme. 

Sursa https://insse.ro/cms/en/covid-19-impactul-economic

horeca

Sursa https://insse.ro/cms/en/covid-19-impactul-economic

 

În același timp, în sectorul transporturilor în perioada martie – aprilie 2020, 52,5% prevedeau în aprilie 2020 o restrângere a activității cu mai mult de 25% față de numai 44,4% în martie 2020. 

Optimismul și acțiunea industriei HORECA au fost limitate atât datorită unui context legislativ incert ca negociere (formele de lobby din România sunt restrânse și deseori asociate în mass-media cu ilegalitatea în mod eronat), dar și datorită situației globale unice care obliga guvernele, implicit pe cel românesc, să pună salvarea vieților pe primul plan și economia pe plan secundar. Va duce asta la o calitate scăzută a vieții anumitor oameni? 

Cu siguranță costul salvării vieții prin restricții a fost plătit în mare măsură de HORECA și angajații din domeniu. Soluția statelor europene a fost compensarea prin ajutoare și scheme care susțin artificial afacerile pe linia de plutire până la ridicarea restricțiilor. 

Cum stăm la sfârșit de an?

Potrivit studiului comandat de HORA (împreună cu organizațiile membre in APT (Alianța Pentru Turism) scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de anul trecut a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatorii din domeniu și va conduce la pierderi de 3 miliarde de euro. 

Strictețea măsurilor în România este dată și de practica abuzivă a unor restaurante și cluburi care au decis să funcționeze în ilegalitate pe timp de vară și toamnă, considerând amenda un cost mic de oportunitate. 90.000 de locuri de muncă depind de mobilizarea statului și a antreprenorilor în a găsi soluții inovative de funcționare pe timp de iarnă și negociere în garantarea siguranței incintelor pe care le propun.

Impactul per total asupra mediului business

În primele 6 luni doar 2.360 de firme au intrat în insolvență potrivit datelor publicate pe Oficiul Național al Registrului Comerțului,în scădere cu 26,16% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.Concluzia? Încă nu știm adevăratul impact economic datorită schemelor de ajutor europene și naționale care împiedică falimentul în masă din partea IMM-urilor.

 BULGARIA – Slăbiciunea dependenței de HORECA

economie

 

Slăbiciunea Bulgariei anul acesta s-a dovedit dependența de un sector înfloritor, turismul. Celebrele all inclusive, visul familiilor din clasa de mijloc din România, au condus la o industrie bazată pe un turism consumerist excepțional. Un sejur de 2000 de lei include 7 zile de cazare la un hotel de 3 stele +, mâncare, cazare. Audiența principală, țările foste comuniste dornice de desfătare ieftină, a fost însă blocată de pandemie. 

Sursa https://spotmedia.ro/stiri/timp-liber/criza-puternica-in-turismul-din-bulgaria-hotelurile-sunt-nevoite-sa-puna-lacatul-pe-usi-mult-mai-devreme

 

Declinul înregistrat în domeniul hotelurilor și restaurantelor este de aproximativ 50%, al agențiilor de turism -70%, al croazierelor și al companiilor aeriene aproape 90%. Turiștii au fost blocați aproape complet în aprilie și mai 2020 și au revenit încet de atunci. Luna de vârf iulie a scăzut cu 75% față de anul anterior. Guvernul se așteaptă la o scădere a veniturilor din turism anul în ansamblu de peste 50% comparativ cu anul trecut.

GRECIA – Turismul elen a apus? 

grecia

Sursa https://www.national.ro/news/grecia-turism-de-peste-20-de-miliarde-euro-658489.html

 

Pandemia Covid-19 a întrerupt brusc o redresare economică constantă care părea că duce Grecia pe calea cea dreaptă fiscal. Înainte de pandemie, toți indicatorii economici se îndreptau în direcția bună: creștere pozitivă de 1,9% în 2019, scăderea constantă a șomajului, excedente fiscale puternice și sentiment economic la un nivel maxim de 12 ani la începutul anului 2020. 

Pandemia duce PIB-ul la o scădere cu 9,5 la sută în 2020, cu o revenire de 4% în 2021, pe măsură ce încrederea revine, afacerile se redeschid și numărul turiștilor începe să revină la ceva mai aproape de nivelurile pre-pandemice.

Oprirea practic a tuturor călătoriilor în Grecia din martie până în 1 iulie a afectat puternic sectorul turistic, care reprezintă în mod normal mai mult de o cincime din PIB. Veniturile din turismul străin în august 2020 s-au ridicat la 30 – 35% din cele din august 2019.

Recuperarea economică a Greciei după 2020 depinde de transformarea turismului înapoi într-un atuu al minunăției naturii și a istoriei leagănului civilizației europene. În 2018 populația Greciei de doar 10 milioane de locuitori avea înregistrați 33 de milioane de turiști, dar numerele începuseră să scadă din cauza condițiilor afectate de valurile de refugiați. 

Rezultatul pe termen lung depinde de adaptarea la multiple provocări și susținerea unui răspuns unitar din partea industriei. 

Cerea industriei HORECA va fi constant în creștere în condiții naturale, iar perspectiva pe care majoritatea analiștilor o aleg este temporar pesimistă, dar pe termen lung optimistă. Instinctul de a dori să ne întoarcem la normal odată cu anunțarea a multiple vaccinuri este evident, dar grăbit.

Incertitudinea este încă prezentă în viața economică asemenea restricțiilor. Odată cu lăsarea cortinei ajutoarelor guvernamentale vom putea trage linia pierzătorilor din turism și industriile conexe.

Pariul? Jucătorii locali al căror ajutor a întârziat să apară, dar costurile au continuat să crească devenind mai presante decât găsirea unor soluții.

 

Analize pe teme similare: Economia în al doilea Lockdown și Cum vaccinăm economia? – Bursa, Pfizer & Alegerile prezidențiale.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și