Cu un referendum menit să îl țină la putere până în 2036, Vladimir Putin a mizat pe o campanie agresivă pentru a împinge poporul rus să aleagă stabilitatea de a avea un singur om în stat, în detrimentul unui viitor imprevizibil care vine odată cu o nouă conducere.

De Mălina Mîndruțescu

Cu 650.000 de cazuri raportate, Rusia este a treia cea mai afectată țară de pe urma pandemiei. Însă, în această perioadă, când măsurile de relaxare ale restricțiilor au rezultat în creșteri alarmante ale cazurilor în majoritatea țărilor, Rusia pare sa aibă alte priorități. Poporul rus a votat într-un referendum care îi va acorda președintelui Putin opțiunea de a da restart ceasului electoral, pentru ca acesta să mai rămână încă două mandate prezidențiale la putere începând cu 2024, când actualul mandat i se va sfârși. Mușamalizat sub forma unui referendum care adresează diverse schimbări constituționale, adevăratul scop al acestui vot îi va permite lui Putin să rămână președinte până în 2036, când acesta va avea 83 de ani și va fi servit ca șef de stat timp de 32 de ani, mai mult și decât Stalin.

Deși acest referendum va reseta termenii de alegere ai lui Putin, acest lucru nu se aplică și viitorilor președinți, care vor putea servi maxim două mandate, a câte 6 ani fiecare. Putin a fost președinte între 2000 și 2008, iar între 2008 și 2012 acesta a ocupat poziția de prim-ministru, președinte fiind aliatul său Dmitri Medvedev care în cei 4 ani la putere, a schimbat constituția, prelungind mandatul prezidențial de la 4 la 6 ani, a crescut puterea instituțională a Bisericii Ortodoxe Ruse și a consolidat autoritatea Kremlinului în a lua decizii la nivel local și municipal. Reîntors la putere în 2012, Putin este acum la cel de-al doilea mandat consecutiv (al patrulea în total) până în 2024, constituția prevenindu-l din a mai candida pentru un al treilea.

Președintele Putin la vot (Alexei Druzhinin/AP)

Referendumul a fost magistral orchestrat în luna martie, când un parlamentar din partea partidului lui Putin, Rusia Unită, a solicitat o sesiune plenară pentru a iniția un amendament constituțional care îi va permite președintelui să candideze din nou ca președinte în 2024. Acesta și-a făcut apariția numai o oră mai târziu, declarându-și susținerea pentru amendament, care a trecut cu ușurință prin ambele camere parlamentare, dar și prin Curtea Constituțională.

Miza însă este mai mare decât simpla menținere a puterii lui Putin. Ca și mișcarea din parlament care a stat la baza acestui amendament, parlamentara care a inițiat propunerea fiind Valentina Tereshkova, o fostă astronaută și prima femeie care să meargă în spațiu, aceste schimbări sunt pline de simbolistică patriotică, menite sa reitereze realizările imperiului sovietic. Plecarea lui Putin de la putere în 2024 ar presupune o destabilizare semnificativă a unui sistem politic orientat in jurul unui singur om – puterea verticală a lui Putin și relația simbiotică pe care guvernul o are cu elitele, oligarhii și implicit, succesul și averile acestora depind mult de stabilitatea și longevitatea politică a acestuia. După mai bine de două decenii la putere, Putin este nevoit să protejeze un întreg mers al lucrurilor care a fost creat și bazat pe poziția și puterea lui, iar acest referendum este perceput ca fiind plasa lui de siguranță. 

Însă, Rusia lui Putin nu funcționează ca o dictatură tipică. Deși nu există mecanisme de control în cadrul sistemelor politice din Rusia, parlamentul mișună de politicieni care îi sunt loiali lui Putin și de multe ori, curțile își cedează puterile în favoarea organului executiv, Putin pare să depindă de alegeri constante pentru a-și reconfirma și consolida legitimitatea și popularitatea în rândul electoralului rus, deși procesele politice sunt în mare parte de fațadă. Cu toate acestea, puterea constituțională este absolută și Putin, deși este nevoit să respecte legea, reușește să încalce regulile în favoarea sa prin aceste schimbări constituționale care au loc în mod regulat, cum a fost în 2008 cu amendamentele aduse de Medvedev.

Deși puțină și slăbită, opoziția care mai există în Rusia a încercat să ridice niște semnale de alarmă cu privire la neregularitățile acestui referendum, cum ar fi faptul că votul se putea face încă de săptămâna trecută ca să prevină aglomerările la urne pe motiv de pandemie. De asemenea, urnele care au fost amplasate în parcuri sfidează natura anonimă a votului, restricțiile cu privire la anunțarea exit-poll-urilor nu sunt respectate și lipsa de reglementare a campaniei referendumului pun legitimitatea rezultatului sub semnul întrebării.

Putin a ignorat măsurile de restricționare și a continuat cu parada anuală din Piața Roșie care comemorează victoria Rusiei împotriva Germaniei Naziste din al Doilea Război Mondial, un alt impuls de a încuraja sentimentele patriotice și de a amplifica puterea Rusiei la nivel global. Sistemul de conducere a fost de asemenea implicat într-o campanie agresivă de a promova referendumul pentru a asigura o prezență cât mai mare la urne – de la anunțuri politice pe rețelele de televiziune controlate de stat, care promovează beneficiile sociale aduse de referendum, la afișe cu familii fericite care votează “Da” la vot, nici unul dintre aceste spoturi publicitare nu menționează schimbările electorale care îl vor influența exclusiv pe Putin. Printre amendamente se numără și limbajul din Constituție care va fi schimbat pentru a cuprinde căsătoria ca fiind doar între o femeie și un bărbat, o schimbare pe care Putin s-a bazat pentru a scoate votanții conservatori la vot, dar și o listă lungă de politici sociale, educaționale și de sănătate. Conducerea locală a devenit și ea inventivă cu felul în care încearcă să-i ademenească pe votanți să iasă la urne – de la vouchere de mâncare la supermarket, bilete la loterie, torturi gratis sau spectacole de circ, nimic nu este exclus. Putin promite că prelungirea mandatului său este necesară, iar contextul politic în care Rusia se află la nivel domestic și internațional nu este avantajos pentru dezechilibrul care vine odată cu un nou lider. Propaganda se învârte în jurul ideii că Rusia nu are timp de pierdut pentru a căuta un succesor, ci trebuie sa treacă la treabă pentru a-și reinstaura poziția de putere la nivel global.

Până miercuri noapte și cu o mare parte din voturi deja numărate, Putin pare să fi reușit un alt succes electoral, cu mai bine de 77% din cei care au votat exprimându-și susținerea pentru măsuri. Deși acest vot pare să fie redundant, în contextul în care o mare parte din acestea au fost puse în aplicare de dinainte de referendum, Putin avea nevoie de un surplus de legitimitate într-o perioadă în care popularitatea sa este cea mai scăzută de când a ajuns la putere acum 20 de ani. Reușita lui Putin s-a bazat pe faptul că acesta și-a scos întregul arsenal politic și a mobilizat un sistem care îi stă la dispoziție, pentru a scoate cetățenii la urne. Funcționari în diverse instituții de stat urmau să fie concediați daca nu performau în a-și mobiliza colegii să iasă la vot. Alții au ajuns la urne mirați să afle că aceștia erau trecuți ca și cum votaseră deja.

Tânăra generație a Rusiei, care a trăit în mare parte sub aura lui Putin, devine din ce în ce mai deziluzionată și mai vocală, începând să critice un președinte a cărui obsesie de a ține de putere cu orice scop pare să neglijeze o țară care pare tot mai în declin la nivel domestic. Însă, viitorul Rusiei va fi egal cu moștenirea pe care Putin o va lăsa în urmă, iar mecanismele și obiceiurile politice sudate de către influența unui singur om vor deveni parte din realitatea sumbră a unei țări care nu se va mai putea întoarce înapoi.  

Protest împotriva schimbărilor produse de referendum (sursă foto: Radio Free Europe)

Sursă foto: Sergey Guneev

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here