Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

2021 – un an plin de tensiuni, dar și de reușite

2021 este pe sfârșite, dar nu puteam termina anul fără să facem o trecere în revistă a numeroaselor evenimente politice și geopolitice care s-au întâmplat în acest an.

Așadar, să începem!

Începutul de an a început în forță pentru Marea Britanie,  pentru că pe 1 ianuarie 2021 tara ajunsese la finalul anului de tranziție de după ieșirea din Uniunea Europeană, marcând un nou început pentru viitorul Regatului Unit. Așadar, 2021 a însemnat sfârșitul unei ere și începutul unei alteia pentru Marea Britanie –  prima țară care iese din blocul comunitar din istoria Uniunii Europene.

La nici trei săptămâni mai târziu, ordinul liberal a putut să respire cu ușurare, pentru că în data de 20 ianuarie a avut loc ceremonia de inaugurare a președintelui Joe Biden după patru ani tumultuoși în care Statele Unite a fost condusă de Donald Trump, una dintre cele mai polarizante și mai controversate figuri politice din istoria recentă a Americii.

Venirea lui Biden la Casa Albă a semnalat „o revenire la normal” și o realiniere a valorilor, a parteneriatelor și a misiunilor între guvernul de la Washington și principalii săi aliați. Joe Biden a mai făcut istorie, devenind cel mai bătrân președinte care să fie inaugurat, la vârsta de 78 de ani, iar Kamala Harris a devenit prima femeie și persoană de culoare care să devină al doilea om în stat, în calitate de vice președinte.

Anul a început de asemenea promițător și în cazul unei posibile redeschideri a dialogului dintre Statele Unite și Iran. Odată cu venirea lui Joe Biden la putere exista o speranța că acordul nuclear cu Iran, care presupunea o monitorizare și o controlare a creșterii puterii nucleare din țar să fie repus pe picioare.

Deși Biden a redeschis negociere diplomatice cu Iran, nu s-a ajuns încă la o materializare a unui compromis. De asemenea, o explozie la o mină nucleară provocată de Israel și venirea la putere a unui extremist religios în iunie nu a ajutat dialogul dintre cele două țări.

O altă tendință care a continuat să ia amploare în 2021 a fost criza imigranților, care începe să devină printre principalele provocări ale țărilor bogate. Deși curentele imigraționiste au fost amplificate în 2020 de pandemia de Covid19, acestea s-au revărsat și în 2021. În luna octombrie, numărul oamenilor care au intrat ilegal în Statele Unite ajunsese la 1.7 milioane – cel mai mare număr din 1960 încoace.

De asemenea, UE a văzut o creștere de 70%, comparativ cu 2020, a oamenilor care au încercat să între în blocul comunitar prin metode ilegale. Aceste presiuni au dus și la tensiuni diplomatice, cum a fost în cazul incidentului de pe Canalul Mânecii, în urma căruia Marea Britanie și Franța au avut niște remarci explozive.

Iar, în unele cazuri a fost și mai rău, imigranții fiind folosiți drept pioni pentru a săvârși diverse interese și mize politice. Așa a fost în cazul Belarusului, care a îndemnat imigranți să intre în Polonia, Lituania și Letonia pentru a pune presiune pe UE ca urmare a sancțiunilor impuse împotriva Belarusului după alegerile prezidențiale din 2020. Este puțin probabil ca aceste crize să se domolească în viitorul apropiat.

Conform UNHCR (UN Refugee Agency), 84 de milioane de oameni au fost nevoite să-și părăsească casa în mod forțat. Motivele sunt vaste: fie că e vorba de conflict, colaps economic sau încălzire globală, factorii acestor deplasamente doar se vor înmulți în anii ce urmează.

imigranti

Sursă foto: Impakter

 

Un alt eveniment de proporții care a avut loc în 2021 și este posibil să aibă reverberații și pe viitor este scandalul diplomatic privind AUKUS. În septembrie, președintele Biden, prim-ministrul australian, Scott Morrison și prim-ministrul britanic, Boris Johnson, au anunțat un parteneriat de securitate trilateral.

Mare parte din înțelegere presupune accesul la tehnologie pe care America ar urma să i-l ofere Australiei pentru a putea construi opt submarine cu capacitate nucleară.

Deși nu a fost menționat în mod explicit, acest efort strategic presupune o încercare de a consolida și de a contracara puterea de expansiune strategică și geopolitică a Chinei. Însă, înțelegerea celor trei l-a lăsat pe președintele Macron roșu de furie. Consolidarea AUKUS a compromis un parteneriat strategic făcut între Franța și Australia în 2016, în valoare de 37 de miliarde de dolari, menit să ajute la construirea unor submarine diesel.

Ca urmare a acestei acțiuni, Franța a fost lăsată pe dinafară, iar guvernul de la Paris și-a chemat înapoi ambasadorii de la Washington și Canberra, o mișcare fără precedent în istoria relațiilor bilaterale dintre cele trei țări.

AUKUS

Sursă foto: EPA

 

În luna august, prezența americană (și, implicit, războiul) din Afganistan a ajuns la un sfârșit brusc după ce președintele Joe Biden a promis că va retrage toate trupele până la 11 septembrie 2021 – aniversarea a 20 de ani de la atacurile teroriste. Vidul de putere și atenția oferită efortului de retragere a permis o revenire la putere a regimului taliban.

Odată ce procesul de retragere era în derulare, armata afgană s-a prăbușit, iar Kabul a ajuns pe mâna talibanilor în dată de 15 august, blocând mii de străini și expați în Afganistan.

Statul american a organizat o campanie de extragere masivă pentru a-și scoate cetățenii din Afganistan până pe 31 august, termenul limita impus de talibani. Operațiunea a luat sfârșit pe 30 august, guvernul american lăsând în urmă în jur de o sută de americani și peste 300,000 de afgani care s-ar fi putut califica pentru viză în Statele Unite.

retragere afganistan

Sursă foto: Atlantic Council

 

Efortul de extragere a fost declarat un succes extraordinar de către președintele Biden. În cei 20 de ani în Afganistan, Statele Unite a cheltuit 2.3 trilioane de dolari – în jur de 300 de milioane de dolari pe zi, timp de 20 de ani. Peste 2,500 de soldați și 4,000 de contractori americani au pierit în conflict, iar victimele afgane sunt estimate să fi ajuns la 170,000.

Deși guvernul taliban a promis că va acționa diferit și va guverna în concordanță cu societatea modernă, acesta nu pare să-și fi schimbat abordările barbare cu care a oripilat o lume întreagă în urmă cu 20 de ani. Așadar, în anii care urmează este posibil să avem de-a face cu încă o criză umanitară care va începe să ia amploare în Afganistan.

covid-19

Sursă foto: Adobestock

 

Pentru că cel mai important lucru rămâne la final, nu putem să nu aducem în discuție marea revelație științifică a anului 2021. Începutul de an este sinonim și cu derularea unui efort de vaccinare de proporții împotriva Covid-19 în mare parte de pe mapamond. Într-un spectacol de forțe fără precedent, de la începutul anului și până acum mai bine de 8.81 de miliarde de doze de vaccin au fost administrate la peste 3 miliarde și jumătate de oameni.

Aproape jumătate din populația planetei – 48.3% de oameni – a fost vaccinată împotriva noului virus, conform Our World în Data. Până în momentul de față există șapte vaccinuri care au primit aprobare din partea OMS (Organizația Mondială a Sănătății) pentru a fi produse și administrate la nivel global.

2021 a fost un an plin de premiere, peripeții, tensiuni și reușite pe plan politic. Rămâne de văzut ce ne va oferi și 2022 în materie de evenimente și provocări politice.

 

Sursă foto: EFF

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și